Cum putem sa ne eliberam de dependente?
scris de Cristina Cojucar Toma 23 ianuarie 2017
De multe ori, comportamentele umane deficitare sunt în sine un mecanism care ne apără de unele suferinţe de moment. Dacă acest mecanism continuă să existe şi dincolo de scopul său punctual, atunci se declanşează, prin comportamente repetitive, dependenţe extrem de dăunătoare pentru viaţa şi sănătatea noastră.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, dependenţele apar din cauza că unele
persoane resimt un gol interior, precum stima de sine scăzută sau lipsa iubirii din partea
persoanelor apropiate, iar aceste carenţe încearcă să le împlinească prin mijloace exterioare.
“Persoana în cauză, după lungi perioade de cugetări interioare, va ajunge să creadă că nimic
din ceea ce îi oferă corpul, propriul sine, viaţa lui, nu reuşesc să îi satisfacă nevoile, dorinţele
şi aşteptările. Va monitoriza alternativele şi, într-un moment de slăbiciune, probabil şi din
cauza lipsei unui suport psihologic din partea familiei, va decide că doar mijloacele exterioare
îl pot ajuta. Acela este punctul critic în care multe persoane pot genera dependenţe de ordin
psihologic şi fizic, ambele tipuri fiind la fel de periculoase. Dacă dependenţa psihică se referă
la dorinţa compulsivă de a consuma anumite substanţe sau de a repeta anumite
comportamente pentru a obţine starea de bine, dependenţa fizică se referă la apariţia unor
simptome specifice în momentul în care organismul simte lipsa substanţei sau a
comportamentului adictiv, precum se întâmplă în timpul sevrajului”, afirmă psihologul Laura
Maria Cojocaru.
Specialistul crede că în funcţie de factorul declanşator se poate anticipa şi tipul de
adicţie sau dependenţă care poate fi generat:
Cabinet Individual de Psihoterapie şi
Training NLP Maria-Laura Cojocaru
Bd-ul Stirbei Vodă 7A, Craiova, Dolj
C.U.I.: 22441148
Tel.: 0725161169
www.lauramariacojocaru.ro
© Drepturile de autor pentru conţinutul acestui document aparţin
agenţiei de relaţii publice PLUS COMMUNICATION. www.pluscommunication.eu
1. Atunci când resimţim lipsa de iubire, poate apărea dependenţa de mâncare.
2. În momentul în care ni se resping unele dorinţe sau le autorespingem, există şanse
mari ca să devenim dependenţi de dulciuri.
3. Prin reprimarea emoţiilor poate apărea dependenţa de fumat,
4. Lipsa de acceptare, de apreciere şi de încredere în sine sunt factori favorizanţi pentru
dependenţa de jocuri de noroc.
5. Atunci când nu ne găsim locul în societate, în propria viaţă, şi încercăm să fugim de
realitate în căutarea unei lumi mai bune, se consolidează un fundament favorizant
pentru apariţia dependenţei de droguri sau de alcool.
Pentru a ieşi din capcana minţii noastre, care ne tot bombardează cu mesaje
negative, că nu suntem iubiţi şi avem nevoie de stimuli externi pentru a fi fericiţi, trebuie să
parcurgem câteva etape foarte importante. Prima este conștientizarea și acceptarea faptului
că există o situație deficitară, respectiv instalarea unei dependențe. Următoarele etape sunt
căutarea unui ajutor specializat şi urmarea paşilor terapeutici pentru schimbarea
comportamentului compulsiv.
La ora actuală, crede psihologul Laura Maria Cojocaru, una dintre cele mai eficiente
metode, prin care poate fi combătută dependenţa, este recadrare (reframing), metodă care
face parte din Programare Neuro-Lingvistică (NLP). “Prin această unealtă, o situație/un
comportament, privit din altă perspectivă, poate aduce o interpretare diferită, respectiv o
emoție diferită. Spre exemplu, un simplu gând precum Dacă spun celorlalţi că mi-e teamă de
un lucru, vor crede că sunt o persoană slabă. Este un gând foarte dăunător, care va conduce
inevitabil la un drum greşit. Prin metoda recadrării, persoana în cauză va conştientiza că nu
are de ce să se teamă, iar acel gând negativ va fi transformat într-un gând constructiv, de
genul Dacă spun celorlalți că mi-e teamă de un lucru, vor fi bucuroși să interacționeze cu o
persoană sinceră, se vor simți relaxați și înțeleși (pentru că au și ei fricile lor) și vor fi mai
deschiși să comunice și poate chiar să găsim împreună soluții pentru starea de bine!”,
conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.