Duminica, 5 februarie, Muzeul Taranului Roman implineste 22 de ani de la reinfiintarea sa postdecembrista, un prilej cum nu se putea mai potrivit pentru a petrece pe cinste.

Cu aceasta ocazie, intrarea in expozitia 'Pe aripile timpului" va fi libera intre 10.00 si 18.00, iar de la orele 12.00, 14.00 si 16.00 oaspetii pot participa la vizite ghidate. Este bine sa va grabiti sa o vedeti sau, dupa caz, sa o revedeti pentru ca expozitia urmeaza sa fie desfacuta si pregatita pentru refacerea ei in Franta.

De la ora 18.00, in Studioul Horia Bernea va avea loc proiectia filmului 'Triptic: Constantin Brailoiu, Clara Haskil si Dinu Lipatti" (un film de Ana Simion, pus la dispozitie de Editura Video). Proiectia filmului va fi urmata de 'Ecouri din Romania profunda" - concert de muzici traditiona­le, la Studioul Horia Bernea.

Mai pe seara, pe la 7, va incepe 'sarbatoarea cu muzici"

Ion Costache si Mihai Dinita din satul Merisani-Dobrotesti, Teleorman, vor canta din caval, diferite feluri de fluiere (simple sau ingemanate), cimpoi si oca­rina - separat sau impreuna - cantece de dragoste si melodii de joc din Teleormanul de altadata.

Trei bihoreni se vor alatura petrecerii: Nelu Petru Jolte din satul Birtin, Siminic Guti si Leon­tin Dungau. Ei vor interpreta can­tece lirice, doine si melodii de joc: 'Luncanul" (numit inspre Beius 'Polca"), 'Salajanul" (numit si 'Pe picior"), 'Manantelul" si 'Invartita rara" (din partile Clujului).

Nicolae Pitis, cel mai mare rapsod din Tara Lapusului, va hori, va suna din trambita, va dansa si va striga ca la joc. I se va alatura dupa voie, cu glasul, zongora, dramba, tilinca sau viola (contra), Ioan Pop din Hoteni, Maramures, conducatorul cunoscutului grup Iza. Impreuna cu cei doi vor mai evolua Ioachim Fat (cetera) si Grigore Chira (zongora, doba, gordon), care vor executa hori si melodii de joc de altadata din Maramures, din Lapus si din Chioarul vecin. Un lucru demn de retinut pe aceasta criza este ca intrarea la aniversarea celor 22 de ani de la reinfiintarea MTR este libera.

Pentru boieri si boieroaice

In paralel cu paranghelia dina­un­trul muzeului, in curte se des­fasoara Targul Boierului, deschis intre 3 si 5 februarie, unde, dupa cum ne promit organizatorii, 'fi-vor cei mai alesi mesteri populari, dar si alese lucraturi de mana pentru cochetele domnite. Cei mici - si nu numai - se vor putea dedulci cu serbeturi si dulceturi fine, turta dulce, ciocolata. Asta daca se vor putea rupe de langa jocuri si jucarii sau de langa marionetele de pe scena. Cand nu va fi teatru pentru cei mici, va fi café-concert sau vor fi cantece de odinioara. Va mai asteapta ateliere handmade, lucruri fine si pline de dichis".

Scurt istoric al 'Muzeului de la Sosea"

Pe baza Decretului Regal nr. 2.777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vladescu, inspi­ratul ministru al cultelor din acea vreme, il numeste pe Alexandru Tzigara-Samurcas di­rector al Muzeului de Etnogra­fie, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala, care a functionat pe locul fostei Monetarii a statului pana in 1912, cand se pune piatra de temelie a ceea ce avea sa devina cladirea neo-ro­maneasca a 'Muzeului de la Sosea" - cum il vor alinta multa vreme bucurestenii. Institutia isi va continua periplul istoric si dupa schimbarile fundamentale de dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Evitand la limita sa devina cazarma a 'armatei eliberatoare", cladirea se va transforma, incepand cu 1953, in Muzeul Lenin-Stalin, apoi in cel al PCR, a Miscarii Revolutionare si Democratice din Romania, pentru a ajunge tot mai mult, in ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al presedintelui Nicolae Ceausescu. Colectiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme in cladirea Palatului Stirbey din Calea Victoriei, unde vor alcatui Muzeul de Arta Populara al Republicii Socialiste Romania sub conducerea lui Tancred Banateanu, iar apoi ingramadite in depozitele Muzeului Satului. Aici vor astepta, intr-o relativa uitare, vremuri mai bune.

Acestea vor veni imediat dupa revolutia din 1989. Pe 5 februarie 1990, un nou ministru inspirat, Andrei Plesu, face un nou act intemeietor, numindu-l pe pic­torul Horia Bernea director al nou (re)infiintatului MTR. De atunci, mu­zeul a redevenit un punct de atractie pentru mintea si sufletul bucurestenilor.