Antropomorfismul, un nou fenomen „la moda”

Chiar si in testul psihologic “Familia mea”, aplicat in cabinetele de psihologie, in aproximativ 80% din cazuri apare si un animal de companie. “Am observat din ce in ce mai multe persoane care vorbesc despre caini si pisici ca si cum ar fi copilul lor. De cate ori nu ati auzit expresia “Fetita mea e foarte jucausa si neastamparata, mi-a ros toata mobila?” In acelasi timp, “este destul de ingrijorator ca din ce in ce mai multi tineri prefera sa-si cumpere un animal de companie si refuza sa aiba un copil”, spune psihologul Iuliana Fűlas. Totodata, specialistul afirma ca atribuirea trasaturilor umane, tendinta de a judeca comportamentul unei fiinte non-umane, dupa modelul uman, atribuindu-i un psihic, insusiri omenesti, a devenit cea mai noua afectiune in Romania si in toata lumea, si poarta numele de antropomorfism.

De ce este nenatural sa ne imbracam cainii?

Specialistul este de parere ca dorinta noastra de a-i schimba comportamentul de caine in cel uman este inutila, iar ca sa intelegem mai bine modul in care percepe cainele o haina, am putea sa-l comparam cu lupul, deoarece se trag din acelasi stramos. “In haita, lupii mai mari se aseaza deasupra celor mai slabi, pentru a-i domina, iar pe acelasi principiu intelege si animalul de companie actiunea noastra de a-l imbraca. Primul sau instinct, chiar daca noi credem ca domesticirea lui ii inhiba instinctele primare, va fi sa se scuture si sa dea jos hainele, pantofii si celelalte accesorii. Imbracandu-l, mai mult il stresam”, declara psihologul Iuliana Fűlas.

Psiholog: “Trebuie sa intelegem ca, oricat de frumoase si inteligente sunt animalele de companie, nu pot suplini o fiinta umana”

Antropomorfismul ii determina pe oameni sa blocheze conexiunile reale cu alti oameni si sa deschida conexiuni aparent autentice cu fiintele non umane. Persoanelor care sufera de antropomorfism li s-a inoculat, in timp, ideea ca “oamenii sunt rai si nu merita nimic”, iar acestia prefera mai degraba sa creasca sau sa hraneasca un animal de companie decat un copil. “Bineinteles ca, din punct de vedere terapeutic, animalul de companie satisface una dintre nevoile noastre fundamentale: nevoia de a primi si de a oferi dragoste. Totusi, antropomorfismul ne face sa confundam nivelele de iubire, ne face sa punem pe acelasi palier dragostea pentru o fiinta umana si dragostea pentru o fiinta non umana sau chiar sa credem ca dragostea pentru animalul de companie este cea autentica. Oricat de minunate, frumoase si inteligente sunt animalele de companie, trebuie sa intelegem ca nu pot suplini o fiinta umana”, conchide psihologul Iuliana Fűlas.