Treptele succesive parcurse în devenirea ei suverană, au impus Francmasoneria nu doar ca martoră a înfăptuirii Statului nostru național de la 1859 la Iași, sau din 1918 la Alba Iulia, ci și în Lucrarea ridicării unei națiuni moderne, activă prin oameni politici de talia lui Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Brătianu, Ion Ghika, Octavian Goga și a multor alți francmasoni care au dat națiunii personalități puternice.

 

După aprinderea Luminilor din anul 1880, cu acceptul regelui Ferdinand I, devenit Mare Protector, Marea Lojă Națională de Rit Scoțian Antic și Acceptat din România renaște în 1923, regulară și suverană. Astfel, la 3 ianuarie 1923, a fost anunțată oficial redeschiderea Marii Loji Naționale din România, ca Mare Lojă regulară și suverană, de Rit Scoțian Antic și Acceptat.

 

La 20 decembrie 1937, dat fiind contextul istoric al momentului, s-a dispus închiderea Lojilor masonice în Regatul României.

 

După căderea regimului comunist, Marea Lojă Națională din România și-a reaprins Luminile la Conventul din 24 ianuarie 1993, ținut în sala Oglinzilor din Casa Vernescu. Mare Maestru a fost ales Prea Respectabilul Frate Nicolae „Nicu” Filip (2 septembrie 1914, Brașov - 11 iulie 2008, București). Între 1993 și 1995, a condus ca Mare Maestru, Marea Lojă Națională din România. I s-a acordat gradul 33 de către Supremul Consiliu de Grad 33 și Ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat al Jurisdicției Sud a S.U.A., în același an, 1993.

 

”Evenimentul de excepție pentru Francmasoneria română de acum 30 de ani, prin redeșteptarea masoneriei, a reușit să repună Marea Lojă Națională din România în dreptul ei legitim și istoric, deschizând drumul care continuă și astăzi sub conducerea Marelui Maestru, Prea Respectabilul Frate George Ivașcu” - afirmă istoricul Gheorghe Bichicean, Mare Purtător de Cuvânt al Marii Loji Naționale din România.