De curand, a avut loc la Chisinau prima 'statie" a Caravanei Filmului Istoric Romanesc. urmand ca pe viitor aceasta sa mai faca niste halte in tarile 'vecine si prietene" Ungaria, Bulgaria, Ucraina si Serbia.

In cadrul evenimentului organizat de Asociatia pentru Integrare Culturala Europeana, cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei, au trecut Prutul trei pelicule: 'Independenta Romaniei", primul film de lung metraj din istoria cinematografiei romanesti, realizat in 1912, documentarul 'Coroana Romaniei: Regina Maria" si 'Restul e tacere", 'filmul" filmului 'Independenta Romaniei", gestat de regizorul Nae Caranfil vreme de vreo 20 de ani si 'nascut" in sfarsit in Anno Domini 2008.

Sub privirile de binecuvantare ale lui Stefan cel Mare si Sfant, aflat la Chisinau pretutindeni ( pe tablita bulevardului care-i poarta numele, cocotat pe soclul de la intrarea in parcul central, pe toate bancnotele de la unu la o suta de lei, pe steaguri si flamuri tricolore, pe frescele si icoanele din biserici), filmele istorice romanesti s-au aflat in Capitala Basarabiei ca la ele acasa. Este drept ca proiectiile au avut loc in fostul cinematograf al consomolului strajuit de statuia tanarului consomolist vajnic platitor de cotizatie, dar cum fosta casa de cultura comunista poarta astazi un nume latinesc, 'Gaudeamus", nu putem decat sa ne bucuram de faptul ca omologul sovietic al UTC-stilor se afla azi in minoritate, desi vestigii statuare ale fostei URSS se gasesc mai peste tot prin oras, ca un fel de memento datator de fiori reci pe sira spinarii.

Martore ale istoriei foarte recente stau multele afise de pe care un Igor Dodon fericit le multumeste 'cetatenilor chisinaueni" pentru sustinere. Partea vesela a lucrurilor este ca totusi candidatul comunist a pierdut alegerile la primaria Chisinaului, dar cum, probabil, banerele uriase fusesera deja comandate, ele au fost afisate chiar si in acest caz.

Basarabenii, de partea lui Basescu

Cum era de asteptat, filmele istorice prezentate s-au dovedit a fi un bun pretext pentru aprige dezbateri politice. Tema preferata a spectatorilor prezenti la proiectii a fost, desigur, daca are sau nu dreptate presedintele Basescu in discutia pro si contra maresalul Antonescu. In timp ce in tara popularitatea i-a scazut simtitor, in special in randul intelectualilor monarhisti, in Basarabia, fanii lui Basescu s-au inmultit. Faptul ca presedintele a afirmat ca, daca ar fi fost in locul maresalului Antonescu, ar fi trecut si el Prutul pentru a recupera pamantul sfant al Basarabiei, i-a ridicat capitalul de imagine. 'Oricat l-as iubi pe rege, si il iubesc de cand eram mica", ne-a declarat doamna Maria, o patrioata moldoveanca venita cu nepoata ei la filme pentru a transmite patriotismul si noii generatii, 'nu pot sa nu-i dau dreptate domnului presedinte Basescu. Regele era un ficior falnic si frumos, eu am 80 de ani, el e deci cu 10 ani mai mare, va dati seama ca toate fetele eram topite dupa el, dar pentru noi, basarabenii, maresalul Antonescu ramane un erou pentru ca s-a luptat pentru a ne lipi din nou de tara mama."

Cum acest subiect devenise o 'cestiune arzatoare la ordinea zilei", el a fost dezbatut cum se cade, pana tarziu in noapte, de catre patriotii moldoveni ce se contraziceau amical cu cei bucuresteni, la un pahar de vin din podgoria Milestilor Mici. Nu stim ce parere ar fi avut Stefan ce Mare si Sfant despre tema zilei, dar probabil ca Maria Sa ar fi preferat vinul de Cotnari.