Angela Gheorghiu a declarat intr-un interviu acordat Mediafax ca este "un artist liric care, pe urmatorii cinci ani, stie foarte bine ce are de facut", planurile sale incluzand o colaborare cu Vangelis, un nou proiect in Qatar, dar si recitaluri, de sarbatori, la New York si Viena.

Gheorghiu a mai spus ca nu exclude ideea de a face regie de opera, considerand ca marii artisti sunt facuti "din aceeasi plamada". Angela Gheorghiu a mai povestit, in interviul acordat Mediafax, cum s-a raportat la personalitatea artistica a Mariei Callas, in onoare careia a realizat cel mai nou album al sau, "Homage to Maria Callas", dar si de ce alege, de fiecare data cand are posibilitatea, sa lucreze cu artisti romani.

Soprana mai vorbeste in interviu despre o propunere care i s-a facut, de a juca in teatru, dar si despre motivele care o fac sa nu spuna "nu" unui recital comun cu alte doua mari soprane, Renée Fleming si Anna Netrebko.

Prezentam integral interviul acordat Mediafax de Angela Gheorghiu:

Reporter: Pe 28 noiembrie veti participa la proiectia inregistrarii cu opera a carei protagonista sunteti, "Tosca". Practic veti fi, in acelasi timp, si spectator si artist. Ce sentimente aveti fata de acest eveniment?

Angela Gheorghiu: Am facut asta acum zece ani, filmul cu "Tosca", si exact in aceeasi formula, tin minte cum am fost la Venetia, la Festivalul de la Venetia. Am fost la toate festivalurile de film in perioada aceea, cu "Tosca", si imi aduc aminte ca prima oara cand am vazut un ecran intr-o sala de opera a fost la Lucca. Lucca este orasul in care s-a nascut Giaccomo Puccini, compozitorul acestei opere. Si este extraordinara senzatia. Imi aduc aminte ca nepoata maestrului Puccini traieste si a venit in sala si ... Cum sa spun, bineinteles ca eu stiu foarte bine ce am facut, cunosc inregistrarea, dar faptul ca ma aflu in Romania pe 28 noiembrie este un eveniment pentru mine si sper ca pentru Romania, pentru ca va imaginati ca o lume intreaga... Deci, opera "Tosca" si (spectacolul, n.r.) "Adriane Lecouvreur", am mai facut cateva opere la Metropolitan... niciodata nu am acceptat sa fac acest gest, sa fiu prezenta. Oricum, este spectacol live in orice caz, este un spectacol pe care l-am facut la Covent Garden. Faptul ca au avut aceasta idee, care a venit din Romania, am fost pur si simplu subiectiva. Am vrut. Mi s-a parut deja cum aceste opere, in ultima vreme, se transmit in cinema-uri... Cred ca mai exista o singura tara, dar, mondial vorbind, Opera Romana este unica institutie care face genul acesta de transmisiune HD, in sala de spectacol si este aceasta impresie ca si cum spectacolul este pe scena lor. Deci cadrul este perfect si s-a legat de aceasta perioada in care eu imi fac promovarea pentru discul meu. A fost o coincidenta, pentru ca eu am fost libera si am putut sa vin in Romania. Altfel nu veneam. A fost o intamplare fericita la care am raspuns cu "Da".

Rep: Cum s-a nascut noul dumneavoastra album, care aduce un omagiu Mariei Callas?

A. G.: Ariile pe care le-am facut (pentru album - n.r.), le-am facut la modul cel mai serios, cu respectul si consideratia necesare. Sunt niste elemente aici. Piesele din repertoriul pe care l-am avut pe acest disc... unele le-am cantat pe scena, unele le-am inregistrat, unele nu le-am cantat niciodata, cum a facut si Maria (Callas, n.r.). Eu am ales un repertoriu eclectic sa spun, care a fost inregistrat de Maria, a fost cantat pe scena sau numai pe disc. Deci sunt arii in acest album pe care nici ea nu le-a cantat pe scena. Primul exemplu poate sa fie "Carmen". Si eu am inregistrat "Carmen", si ea a inregistrat "Carmen". Eu cant, de exemplu, aceasta "Habanera" pe care am ales-o o cant foarte des, in foarte multe concerte.

Si o alta motivatie a fost casa noastra de discuri comuna. Pentru ca o alta casa de discuri nu ar fi putut niciodata, cu toti banii din lume, sa cumpere drepturile asupra operei lui Callas. A contat foarte mult ca suntem colege la aceeasi casa de discuri. De fapt, EMI a avut ideea asta. Si am ales o arie in care sa o vad pe Maria si sa ma vad si pe mine, intr-o ipostaza optimista, multumita. Pentru ca in opera, de cele mai multe ori, este o drama eterna. Toate personajele sunt dramatice, la opera si publicul iubeste foarte mult drama si compozitorii si toate romanele astea care au devenit opere. Avem o predilectie catre tristete si sa fim impresionati de partea lacrimogena si melodramatica a umanitatii. Dar iata, "Habanera" este, de fapt, un cantec popular spaniol. Eu am cantat "Habanera" originala. Eu am fost prima care a inregistrat "Habanera" originala. In discul meu de "Carmen" puteti asculta si "Habanera" originala de (Goerges, n.r.) Bizet. Si (Maria Callas, n.r.) a ales aceasta melodie populara, seducatoare, pentru ca atunci Carmen vrea sa seduca pe toata lumea si este o pagina in care oamenii acum... Sunt niste pagini din muzica clasica despre care oamenii nici nu mai stiu daca fac parte dintr-o opera. Isi imagineaza ca este o muzica facuta pentru reclame, ca este o muzica lejera, dar este o muzica foarte importanta si foarte grea "Carmen".

Dar ce a fost important tehnic este ca a fost pentru prima data in istoria operei (duetul cu Maria Callas, n.r.). Prima care a facut asa ceva a fost Natalie Cole, care a facut duetul cu tatal ei, "Unforgettable". Coincidenta face ca, atunci cand am fost la Moscova, m-am intalnit cu ea. Am voiajat impreuna. Am povestit si i-am zis "Uite, si in opera fac si eu ce faci tu". Dar ea zice: "Da' eu am facut cu tata, dar se poate si asa?". "Sigur, se poate". Tehnologia a fost destul de lunga, dar, slava Domnului, a fost posibila. Si am vrut sa filmez in Romania, am vrut sa am regizori din Romania, am vrut sa am fotografi din Romania. Nu am vrut sa am pe nimeni din afara care sa spuna "Se face asa, nu se face asa" sau cu idei preconcepute. Am vrut sa fie ceva proaspat complet. Si fotograful de pe cover este (Gabriel) Hennessey.

Au venit, bineinteles, cu ce inseamna design din afara. Dar pentru "Carmen" am vrut sa am o rochie si din Romania. Deci rochia din clip este oferita de Catalin Botezatu, care ma rasfata de doi ani de zile. In ultima vreme, are un rival in persoana lui Vivienne Westwood, pentru ca, in ultima vreme, ea mi-a oferit rochii, dar ii sunt fidela lui Catalin, pentru ca de fiecare data, recunosc ca la fiecare intalnire, ori de cate ori il intalnesc, ma duc la el la atelier, doamnele de la el din atelier ma rasfata si se poarta impecabil, cu un respect. Ma face sa ma simt... orice la el e posibil. Atat spune: "Doar spune-mi ce vrei". Si e foarte frumos. Sigur ca am posibilitatea si imi mai cumpar rochii... il mai tradez, dar la nevoie, pentru ca, in ultima vreme, totul e filmat. Si imi place sa vin cu noutati, sunt o adevarata femeie, imi place sa fie bine, sa fie frumos. Dar, completez, nu acesta este motivul pentru care port rochii si vorbim de un artist care este dedicat trup si suflet de 25 de ani. Chiar mai mult...

In 1994 am avut primul concert, "Va place opera". In Romania, eu cantam alaturi de Nicolae Herlea, Eugenia Moldoveanu. Artistii pe care eu ii adoram cel mai mult m-au luat in serios de la bun inceput in Romania. Numele meu era Angela Burlacu si, de la inceput, de la 18 ani, in Romania, lumea m-a luat cat se poate de in serios.

Rep.: V-a speriat acest lucru?

A. G.: Daca m-a speriat? Dar nu am avut timp sa ma sperii. N-am avut timp sa am nicio reactie, pentru ca eu am facut lucrurile astea. Eu participam la serate. Scumpul si adoratul meu Iosif Sava... In cate serate... Faceam cu Leopoldina Balanuta, cu Johnny Raducanu, cu Ion Caramitru, cu toti actorii de la National, din teatre... Teatrul Mic, Nottara. Am cantat in atat de multe locuri senzationale de pe vremea aia - si in modul cel mai serios. Adica nu eram studenta. Nu. Eram considerata un artist ca oricare altul de langa mine. Trebuia sa fiu la fel de pregatita. Eram judecata ca oricare artist care era pe scena, chiar daca eram mica, eram un copil. Imi pare bine ca totusi televiziunea de pe vremea aia a inregistrat. Televiziunea Romana are cu mine o pleiada de filme. Asta m-a ajutat pe mine. Mi-a dat incredere pentru mai tarziu.

Rep.: Ce i-ati spune Mariei Callas daca ati intalni-o?

A. G.: "Uite ce-am facut! Uite, uite!". Se intampla un fenomen. Am cunoscut sute de artisti. Artisti interpreti vocali, instrumentisti, actori. Suntem facuti din aceeasi plamada. Noi, cand ne intalnim, suntem facuti din aceeasi plamada. In familia noastra nu exista barbat-femeie. Devenim atemporali. Nu exista diferenta intre barbati si femei. Eu am debutat, tin minte... cand faceam "Traviata" la Covent Garden, eu aveam 20 si ceva de ani, iar dirijorul avea 82 de ani. Din primul moment, mi-a spus sa ii spun George. Niciodata nu am avut senzatia sa raspund la intrebarea "Ah, cum te simti ca ai cantat cu...". Nu, nu am avut senzatia asta. Nici ei cu mine si nici eu cu ei. Exista... vorbesc de acea categorie de artisti cu care, din primul moment, aproape ca nu este necesar sa discutam ceva. Ne intelegem si se unifica... parca suntem un corp comun. Este un fenomen extraordinar, dar noi il intelegem. Avem aceleasi dorinte, aceleasi temeri, aceleasi sensibilitati, ne sperie aceleasi lucruri, dorim aceleasi lucruri. Ne leaga, e ca si cum am vorbi aceeasi limba.

Vreau sa raspund la intrebarea cu Maria. Asa cum stiu eu ca sunt artistii, stiu ca m-as bucura sa ne intalnim undeva cu generatia de dupa mine si sa vad ca cineva face acelasi lucru si, uauu, ce ne-am bucura. Pentru ca eu nu am facut nimic - si asta se poate observa -, nu am facut si nu fac nimic pentru competitie, nu este primul meu disc, nu sunt "newcomer", nu este primul meu disc, fac de 20 de ani discuri. Pur si simplu, cand am vazut ca tehnic este posibil, la inceput m-am gandit sa fac asta cu un tenor. Dar EMI a avut ideea cu Maria Callas si am zis "Chiar soprana cu soprana nu s-a mai intamplat niciodata". Si, in ultima vreme, am aflat o idee a noului director de la Metropolitan, propunerea de a face concert cu trei soprane, cu Renée Fleming si Anna Netrebko. Si ele inca au temeri. N-a vrut nici una, nici alta. Una a zis ca poate, cealalta... nu zic care si cum, eu am zis "Da, fetelor, care cand vreti". Mie imi plac lucrurile astea. Daca vedeti concertul cu cei trei tenori (Placido Domingo, Jose Carreras, Luciano Pavarotti, n.r.) este o ingemanare, o splendoare, era o impletire de talente.

Rep.: Nu e o competitie...

A. G.: Nu, nici vorba, asta poate sa fie la competitiile de tineri, dar, dupa atatia ani de cariera, ca sa nu mai vorbesc ca Maria, la varsta mea, eu am inregistrat la 45 de ani acest disc, ea nu mai canta de ani de zile. Ea, la 30 si ceva de ani, nu mai canta de mult. Deja am facut ceva... mult, sa inregistrezi un repertoriu atat de eclectic, atat de mult, dar in acelasi timp am vrut sa arat partea asta putin pozitiva, chiar si a Mariei, in care ea este femeie. De ce credeti ca a vrut sa slabeasca? Toata viata a vrut sa semene - si a recunoscut - cu Audrey Hepburn... si la moda a vrut sa se simta femeie, sa se simta admirata, sa se simta iubita si e normal, e natural, da.

Rep.: Aveti foarte multi prieteni celebri din domenii de activitate diferite. Recent, ati fost invitata de Hugh Jackman la spectacolul sau de pe Broadway. Sunteti tentata, artistic vorbind, si de alte domenii ale artei? Recent, ati spus ca v-ati dori sa faceti teatru...

A. G.: Mi s-a propus. Povestea a inceput de la Covent Garden. Pentru ca, in ultima vreme, cum se transmit trei opere in care joc, "Faust", "Adriana (Lecouvreur)" si "Tosca" in toata lumea, ei mi-au construit un scaun, ca la regizori, cu "Angela Gheorghiu". Si, "uauu" zic, "ce idee!". Dar mi-ar placea sa fac regie, am zis si de la aceasta idee. Intr-adevar, as vrea si o sa fac regie. Dar nu cand... acum. Mai intai, regie de opera. Vreau sa fac undeva unde cunosc. Asta cu teatrul ma amuza, pentru ca intrebarea a venit de la ideea de regie de opera. Intrebarea a fost in felul urmator in Anglia: "Ti-a propus cineva sa faci teatru?". Si eu am spus "Da", pentru ca e adevarat. Adica, Ion Caramitru, care imi este foarte bun prieten, mi-a propus: "Angela, ce vrei, cand vrei". Numai ca eu, fiind un om extrem de serios si constient, stiu ca ar trebui sa ma mai nasc o data ca sa am aceasta posibilitate de a face teatru. Sigur ca as putea sa ma distrez intr-un anumit fel, dar teatrul este o alta profesie. Este foarte serioasa. Nu pot accepta... poate... nu stiu... Trebuie sa va spun ca nu am raspuns niciodata. In momentul in care mi-a propus Ion, am zambit. M-a onorat. M-a onorat extraordinar de mult. De aici a pornit, dar a nu se confunda propunerea cu cererea. Nu am cerut niciodata sa fac teatru. Niciodata.

Am fost, intr-adevar, inconjurata de regizori care au facut teatru. Primul este Franco Zeffirelli. Cel cu care am facut "Traviata", Richard Eyre, pe vremea aceea era directorul Teatrului National de la Londra. Asta este o legatura. Noi suntem rude foarte apropiate. Rude apropiate vorbesc artistic, despre teatru si opera. Opera este un teatru pe o muzica, in care geniile au compus pe un text la fel de genial. Opera este o ingemanare intre geniile teatrale cu geniile muzicale. Eu as putea sa cochetez cu ideea, dar sunt atat de constienta, incat Angela se va mai gandi.

Rep.: Ce proiecte de viitor aveti?

A. G.: Primul la care ma gandesc este Vangelis. In decembrie, voi fi in Qatar si compune ceva pentru mine. Deja am inceput sa ma pregatesc, de Craciun voi fi la New York, de Anul Nou voi canta la Viena. Sunt la Opera din Viena si ce o sa cant va fi surpriza - si celelalte proiecte ale mele... Sunt un artist liric care, in programul lui, pe urmatorii cinci ani, stie foarte bine ce are de facut. Dar totul este legat de opera, pe care o iubesc foarte mult. Sigur ca imi place si ideea de a face si altceva. Am inceput sa miros si alte parfumuri, dar atunci cand va fi cazul o sa le descoperiti.

Albumul "Homage to Maria Callas" va fi lansat in Romania saptamana viitoare, in cadrul unor evenimente la care va fi prezenta si celebra soprana romana.

Evenimentele vor culmina cu proiectia publica live in HD, pe data de 28 noiembrie, la Opera Nationala din Bucuresti, a spectacolului "Tosca" - o productie din 2011 a celebrei opere regale Covent Garden din Londra -, din distributia caruia fac parte Angela Gheorghiu, Jonas Kauffman si Bryn Terfel. Proiectia va avea loc in premiera la ONB, in prezenta Angelei Gheorghiu, iar la finalul evenimentului va avea loc o sesiune de autografe.

Opera va mai fi prezentata in proiectie publica "live in HD" pe 26 noiembrie, la Biblioteca Centrala Universitara din Timisoara, si pe 9 decembrie, la Centrul Cultural "Habitus" din Sibiu.

Angela Gheorghiu a lansat albumul "Homage to Maria Callas", la nivel international, pe 7 noiembrie. Albumul cuprinde o colectie de arii din creatii foarte cunoscute, inspirata de cariera si inregistrarile Mariei Callas (1923 - 1977), considerata una dintre cele mai mari cantarete de opera din secolul al XX-lea.

Pe album este inclus si un duet inedit, realizat cu ajutorul unor tehnici de sincronizare, al Angelei Gheorghiu cu Maria Callas.

In ariile de pe "Homage to Maria Callas", Angela Gheorghiu este acompaniata de Royal Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Marco Armiliato, in timp ce in "La Traviata", celebra soprana il are alaturi pe tenorul James Valenti.

Angela Gheorghiu, nascuta pe 7 septembrie 1965, la Adjud, este deja un "superstar" al operei internationale, fiind, totodata, cel mai bine vandut artist roman de muzica clasica. Lansarea sa in strainatate a avut loc in 1992 la Covent Garden, cu "Boema" de Puccini. In acelasi an, a debutat pe scenele renumitelor Metropolitan Opera din New York si a Operei de Stat din Viena. De atunci, soprana a cantat pe cele mai mari scene ale lumii.