„În România sunt anual aprox. 60.000 de cazuri de AVC, 20% dintre acestea apar pe fond de fibrilație atrială. De altfel, pacienții cu fibrilație atrială au un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta AVC dacă nu este diagnosticat și tratat la timp, iar anual, 8.200 de români mor în urma unui AVC. Prevenirea factorilor de risc vascular poate reduce cu 80% producerea unui AVC. Există tratamente de prevenție a AVC pe fond de fibrilație atrială, mai ales cu noile generații de anticoagulante, care nu mai necesită monitorizare permanentă. Prin această prevenție reducem riscul de AVC la trei sferturi din pacienții diagnosticați si tratați”, a declarat  Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, Președintele Societății de Neurologie din România.

Cauzele de producere a accidetului vascular cerebral sunt multiple: HTA (hipertesiunea arterială), diabetul zaharat, dislipidemiile, obezitatea, vârsta, sindromul de apnee în somn etc. De asemenea, este important de menționat că pacientul care face AVC pe fond de fibrilatie atrială ramâne cu deficite neurologice importante și care dau dizabilitate pe termen lung (invaliditate motorie și cognitivă, depresie etc), inclusiv afectarea familiilor acestor pacienți.

 

„Fibrilația atrială (FA) este, poate, cea mai frecventă aritmie cardiacă și netratată duce la AVC (până la deces sau invaliditate). În plus, FA tratată necorespunzător poate să deterioreze funcția cardiacă și să ajungă în final la Insuficiență Cardiacă (IC) cu toate consecințele ei”, consideră Cardiolog Dr. Ana-Maria Vintilă.

 

În ghidul Societății Europene de Cardiologie din 2016, la mulţi pacienţi insuficienţa cardiacă şi FA coincide, acestea sunt legate de factori de risc similari. Singura terapie cu efect dovedit la aceşti pacienţi este anticoagularea cu anticoagulantul oral adecvat care trebuie prescris la toţi pacienţii cu risc de accident vascular cerebral și poate prelungi supravieţuirea. Ca urmare, prevenirea factorilor de risc a AVC, inclusiv fibrilația atrială și insuficieța cardiacă pot reduce cu 80% riscul de producere a AVC.

 

Prof. Dr. Dragos Vinereanu, Presedintele Societatii Romane de Cardiologie, consideră că:

„Trei lucruri importante ar trebui făcute: depistarea la nivel de medic de familie, în al doilea rând, tratamentul să fie accesibil populației din Romania, deci să existe o rambursare a lor prin programele dedicate ale Ministerului Sănătății și CNAS. În al treilea rând, să existe posibilitatea să monitorizăm și să urmărim pacienții.”

 

Dr. Rodica Tanasescu, Vicepreședinte Societatea Națională de Medicină de Familie

„Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente aritmii, cu o gravitate extremă prin complicațiile ei. Este nevoie să putem trimite pacienții pentru investigații de bază și decontarea investigațiilor din filă de buget de paraclinic pentru pacienții la risc (cei cu factori de risc multiplu sau cei peste 65 ani). ”

 

Dr. Vasile Cepoi, Președinte Agenția Națională de Management a calitatii in sănătate

„Soluțiile constau, în primul rând, în identificarea pacienților cu risc, apoi diagnosticarea și tratamentul pentru prevenirea AVC și tratamentul FA. Realizarea accesului pacientului la servicii medicale de care are nevoie: access la investigații și la tratament cu risc hemoragic scazut în prevenirea AVC dar care nu sunt decontate de CNAS. Este necesară o analiză serioasă, să se vadă costurile actuale și care ar fi rezultatele și costurile în cazul în care se asigură accesul la investigații și tratament.”

Conf. Dr. Florin Buicu, Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților

„FA este o problemă de sănătate publică. Toate demersurile necesare, prezentate de specialiști, trebuie să fie sprijinite. Aceste demersuri vor avea sprijinul direct și indirect al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, pe lângă Ministerul Sănătății și CNAS.”

 

Declaratiile specialistilor au fost facute cu ocazia Campaniei de informare pentru reducerea riscului dat de AVC, proiect inițiat de ANPP în 2018

 

Conform unui studiu al ANPP din 2018, numărul total de cazuri unice cu fibrilație atrială care au ajuns în spitale în decursul unui an depășește 200.000 de cazuri. Este doar vârful unui iceberg și reprezintă un risc demonstrat pentru a dezvolta AVC în viitor. Numărul de bolnavi unici internați pentru AVC într-un an în spitale depășește 128.000 de cazuri, din care peste 20% au suferit și de fibrilație atrială.  Costurile de tratament ale AVC sunt mari, iar povara financiară depășește 145 de milioane de euro pe an, din care s-ar putea economisi printr-un tratament preventiv cel puțin 60%. La costurile de tratament se adaugă costurile legate de pensionări anticipate, pierderea veniturilor și beneficiilor datorate activității desfășurate la locul de muncă, plățile pentru diferite grade de handicap, costurile de recuperare și/ sau de îngrijire, în unități specializate sau în familie.

 

Pentru a identifica o persoană care este pe cale să sufere un accident vascular cerebral, se folosește metoda FAST: face – se strâmbă fața, arm – nu se mai mișcă mâna, speech – pacientul nu mai vorbește bine sau deloc, time – timpul trebuie să fie cât mai mic până la rezolvarea situației. Aceasta ar fi simptomatologia în accidentul vascular ischemic, cam 85%. În accidentele hemoragice, pacienții au o durere mare de cap, durere în spatele ochiului, rigiditatea cefei, nu pot pune bărbia în piept sau pur și simplu pacientul cade din picioare, are o comă mai superficială sau mai profundă, fără să mai treacă și prin etapele intermediare, ajunge direct în starea de stupor.

Mai multe despre campania „Eu știu cauzele Accidentului Vascular Cerebral. Aleg să previn!” ce se derulează în perioada 28 octombrie – 11 noiembrie 2019, pot fi regăsite pe www.previnaccidentulvascular.ro

Facebook.com/previaccidentulvascular.ro/

Instagram.com/previnaccidentulvascular.ro/