Duminica, 9 februarie, de la ora 11.00, la Sala Mica, in cadrul programului Conferintele Teatrului National, publicistul Sever Voinescu va vorbi despre cel mai cunoscut barbier din cultura, intr-o prelegere cu bataie lunga, intitulata 'Mitul lui Figaro. Cum poate politica sa fie simpatica“.

Figaro este unul dintre cele mai celebre si mai savuroase personaje din istoria universala a teatrului si a operei. Alaturi de contele Almaviva, Figaro este eroul unei trilogii scrise de Beaumarchais in ultimul sfert al secolului al XVIII-lea. Multi realizatori de spectacole (regizori, actori etc.) si multi critici au vazut, mai ales in primele doua piese ale trilogiei, 'Barbierul din Sevilla' si 'Nunta lui Figaro', o personificare simpatica ca framantarilor politice din vremea Revolutiei franceze. De asemenea, multi istorici literari au vazut legaturi directe intre Figaro si biografia fabuloasa, plina de incredibile aventuri politice, comerciale si amoroase, a autorului Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais. Faptul ca Figaro se preteaza multor lecturi constituie nu doar argumentul principal al perenitatii sale, ci si proba relevantei sale in veacuri. Figaro are foarte multe lucruri de spus si Romaniei de azi.

Dar, mai presus de orice, Figaro ne poate face cotidianul mai suportabil, daca nu chiar agreabil. Cum este atat de multa aglome­ratie ignoranta, enervare si exasperare in atmosfera romaneasca a ultimilor ani, credem ca e bine sa-l privim mai atent pe ­Figaro si sa-i descoperim virtutile ­terapeutice pentru timpuri ca acestea.

'Examinand piesele lui Beaumarchais, cele doua binecunoscute opere de Mozart si Rossini, dar si biografia uimitoare a lui Beaumarchais, con­ferinta noastra va incerca sa identifice «mestesugul» lui Figaro si sa-l aplice Romaniei de azi. Cum putea el sa fie eficient in situatii antagonice, in numele caror valori actiona si, mai ales, cum de putea sa fie atat de simpatic printre atatia antipatici? Teza noastra este ca Figaro a facut din politica o indeletnicire simpatica si eficienta fara sa-si bata joc de ea, fara sa o diminueze si, mai ales, fara sa o compromita ca arta a posibilului. Este aplicabila si astazi «reteta» lui?', se intreaba Sever Voinescu.