Incepand de vineri, se deschide la Muzeul Taranului Roman Targul Martisorului. Cei care vor sa-si impodobeasca mamele, sotiile si iubitele cu martisoare autentice pot face un popas acolo unde ii asteapta peste 200 de mesteri populari si artisti plastici.

Micile obiecte care incearca an de an sa forteze mana primaverii ca sa apara mai repede pot fi mesterite din tot soiul de materiale: lut, textile, lana, hartie, metale etc. Organizatorii au luat in considerare, in aceste vremuri de criza, si latura practica a lucrurilor. Asa ca le vor pune celor interesati la dispozitie si martisoare gastronomice, care, sigur, nu pot fi agatate in piept, dar pot fi consumate in egala masura si de barbati si de femei. In aceasta categorie intra: turta dulce, dulceturi, zacusca, gem de prune, kürtös kalács, prajiturele de Alexandria si de Baia Mare, suc de mere de Malancrav, miere si alte bunatati.

Istoria martisorului

Obiceiul martisorului pe care il intalnim astazi in tarile din Balcani, cu precadere in Romania, dateaza cu mult dinainte de raspandirea crestinismului prin aceasta parte de lume, fiind legat de ritualul noului an agrar. De altfel, inainte vreme, anul nou era sarbatorit la 1 martie. In colindul Plugusorului se spune 'maine anul se-nnoieste, plugusorul se porneste" pentru ca plugurile erau scoase la arat primavara.

Martisorul este o amuleta, un talisman menit sa-l apere de rau pe cel ce-l poarta. Tot asa cum, din vechime si pana in ziua de azi, mamele pun la mana bebelusului un snur rosu ca sa-l apere de deochi. Martisorul mai este numit 'funia zilelor, saptamanilor si lunilor anului", iar impletirea firului rosu cu cel alb mai specifica si unirea principiilor masculin si feminin. In martie are loc echinoctiul de primavara si apare pe cer a Luna Noua, asa ca ritualul martisorului marcheaza reinnoirea anului si din punct de vedere astrologic.

Folcloristul Simion Florea Marian relateaza in cartea sa 'Sarbatorile la romani" ca in unele zone ale tarii exista si obiceiul ca parintii sa lege la 1 martie copiilor lor, indiferent ca sunt fete sau baieti, o moneda de argint sau de aur la gat ori la mana pentru a le purta noroc in decursul anului. Copiii poarta martisorul timp de 12 zile, specificand cele 12 luni ale anului, dupa care il leaga de ramura unui copac tanar. In popor s-au nascut o multime de legende ­legate de martisor, legende in care apare adesea Baba Dochia cea cu multe cojoace, personaj de la care vine si obiceiul alegerii 'babelor".