Expozitia, ce ii are drept curatori pe Emanuela Cernea si Lucretia Patrascanu, reuneste, in premiera, 31 din cele 35 de fragmente de fresca care s-au pastrat pana astazi din ansamblul decoratiei murale al bisericii Manastirii Argesului, ctitoria voievodului Neagoe Basarab (1512-1521) – personaj istoric definitoriu pentru cultura romaneasca.

Atribuite zugravului Dobromir din Targoviste si echipei sale care finalizeaza pictura in 1526, frescele au fost extrase in 1882, in contextul restaurarii bisericii, restaurare coordonata de arhitectul francez André Lecomte du Noüy in perioada 1875-1887.

Cele 31 de fragmente de pictura murala sunt redate astazi publicului ca urmare a unui laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor doua decenii de numerosi specialisti, sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, a prof. univ. dr. Dan Mohanu si a lect. univ. dr. Romeo Gheorghita.

Tezaur de arta veche romaneasca

Avem astfel ocazia sa redescoperim, la aproape jumatate de mileniu de la crearea sa, acest pretios tezaur de arta veche romaneasca, marturie a gustului artistic care a guvernat evolutia picturii medievale in Tara Romaneasca. Printre cele mai spectaculoase piese expuse se numara: portretul votiv al lui Neagoe Basarab si al familiei sale, portretul lui Mircea cel Batran, portretul domnitei Roxanda, seria Deisis (Maica Domnului, Iisus mare imparat si arhiereu, Ioan Botezatorul), Arhanghelul Mihail, precum si impresionanta galerie de sfinti militari.

Alaturi de fresce sunt expuse si alte piese de patrimoniu precum caftanul lui Neagoe Basarab, din catifea brodata cu fir din argint aurit, chivotul din argint care reproduce arhitectura bisericii, lucrari de grafica din secolul al XIX-lea sau fotografii din albumul 'Episcopia Curtea de Arges“ realizat de Carol Popp de Szathmari in 1866 - documente pretioase, care redau aspectul manastirii inaintea restaurarii.

Produsele multimedia integrate expozitiei faciliteaza comunicarea si receptarea de catre public a concluziilor cercetarii fragmentelor de fresca de la Manastirea Argesului. Astfel, in expozitie vor rula un film de prezentare a interventiilor de restaurare si reconstituirea virtuala 3D a pozitiilor ocupate de fragmentele de fresca in cadrul ansamblului monumental inainte de extragerea lor.

Un touchscreen cu o aplicatie interactiva permite accesul la desenele si schitele realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu la Curtea de Arges in 1860, reunite in 'Albumul national“, care copiaza tablourile votive din interiorul bisericii si imaginea exterioara a monumentului inainte de restaurare.
Materialele multimedia sunt realizate de KOTKI visuals (Dilmana Yordanova, Mikaela Kavdanska si Larisa Crunteanu).

Expozitia beneficiaza de o scenografie speciala, inspirata de imaginea legendarei Manastiri a Argesului ca santier fara sfarsit, intr-o continua prefacere. Descrierea bisericii imbracata in schele, consemnata de Alexandru Odobescu in 1879, este emblematica pentru destinul monumentului. Proiectul scenografic este semnat de echipa de arhitecti Abruptarhitectura (Cristina Constantin, Mirela Vladuta si Cosmin Pavel).