Pipera nu este un caz singular. In tot spatiul balcanic, dezvoltarea urbanistica a scapat de sub control, invadand orasele cu mutantii arhitectonici ai capitalismului salbatic.

Specialistii numesc aceasta dezvoltare imobiliara scapata de sub controlul arhitectilor si urbanistilor 'turboarhitectura", printr-o extensie de la 'turbofolk", manelele sarbesti. 'Turboarhitectura este forma finala a turbofolkului", incearca arhitectul sarb Srdjan Jovanovic Weiss o definitie; pe scurt, un fel de manelo-arhitectura. Vestea buna este ca nu suntem singuri - 'turboarhitectura" e o constanta a intregului spatiu balcanic, unde dezvoltarea accelerata, cuplata cu lipsa controlului institutional, a permis aparitia unor hibrizi arhitectonici care oscileaza intre arhitectura rurala si cea comtemporana, minimalista. Vestea proasta e ca acesti mutanti arhitectonici recenti trebuie cumva asimilati in tesutul urban al oraselor; sa nu mai vorbim de faptul ca, asa cum se intampla in Pipera, planurile de constructie, in incercarea de a maximaliza profitul, au ignorat necesitatea unei infrastructuri (strazi largi de acces, parcuri, magazine, locuri de joaca), astfel ca s-au trezit sufocate de propria lacomie.

Guvernul kosovar ocupa o cladire ilegala

Intre capitalele din Balcani, Pristina a fost cel mai puternic afectata de 'turboarhitectura" - in conditiile celei mai mari natalitati din Europa si al celor 100.000 de refugiati reintorsi in tara in 1999, dupa razboi. Combinand cresterea nevoii de locuinte, o legislatie ambigua si un stat slab, incapabil sa-si impuna deciziile peste capul constructorilor locali, s-a ajuns la o dezvoltare imobiliara excesiva, necoordonata. Nu altfel au stat lucrurile in Bucuresti pana la inceputul anilor 2000 - doar ca Pristina inseamna haosul bucurestean la patrat. In Kosovo, dezvoltarea e accelerata de ajutorul de 2 miliarde euro din partea UE si de cei 2,4 miliarde euro pe an trimise rudelor din tara de cei 20% de kosovari care muncesc in Vest. In conditiile unei legislatii urbanistice inoperante, s-a putut construi orice si oricum, in afara oricaror avize: 'toate constructiile noi din Kosovo sunt, practic, in ilegalitate", ne spue Constantin Goagea, presedintele Asociatiei Zeppelin, care a reprezentat Romania in cadrul acestui proiect. Faptul e confirmat de un documentar din expozitie, care arata ca inclusiv guvernul functioneaza intr-o astfel de constructie cu statut ambiguu.

Vile de trei etaje ridicate pe blocurile din Pristina

Evenimentul de la MNAC (Muzeul National de Arta Contemporana) documenteaza arhitectura informala a orasului cu hibrizi minimalisti de sticla fumurie, garnisiti cu acoperisuri taranesti de tigla, cu 'vapoare", cladiri lungi de doua-trei etaje sau cu constructii patratoase in culori stridente (ocru, rosu, verde), pozitionate la malul lanurilor agricole de la marginea Pristinei. O inovatie fara corespondent romanesc arata moda unor case de doua trei niveluri construite pe acoperisul blocurilor comuniste, cu o greutate care depaseste structura de rezistenta a blocului; nemaifiind nevoie de fundatie, costurile de constructie scad simtitor.

In timpul lui Milosevici, in Serbia, s-au ridicat 210 case ilegale pe zi

In Serbia, turboarhitectura a proliferat in timpurile de haos si cadere economica ale regimului Milosevici (1988-2001); in acest timp, s-au construit si protezat, neglijand orice regula urbanistica, circa 210 case neoficiale pe zi, cu forme care de care mai aiuristice (cladirea Coca-Cola, vile-ciuperca etc.) - ceea ce-l face pe arhitectul Srdjan Jovanovic Weiss sa decreteze, cam arogant, regularitatile acestui stil: 'turboarhitectura s-a ridicat din gunoi cu dorinta de a fi acceptata in stil mare"; 'ea trebuie nu doar sa reuseasca, ci si sa-l umileasca pe celalalt" etc. In Sofia, hiperurbanismul a condus orasul in pragul colapsului. Urbanismul karaoke este exacerbat de 'noul plan urbanistic al consiliului municipal, care nu impune restrictii legate de inaltime si permite acoperirea constructiilor pana la 100% in centrul istoric; in 2008, conducerea orasului a incercat sa adopte un nou plan pentru zona centrala de business, evitand, in mod deliberat, orice dezbatere publica", explica reprezentantii biroului de arhitectura 'fordewind architecture ltd" din Sofia.

Balcanologia, intre mostenirea socialista si capitalismul salbatic

'Balcanology" este un eveniment cuprins in cadrul Bienalei de Arhitectura de anul acesta. Organizat de Swiss Architecture Museum din Basel impreuna cu Centrul de Arhitectura din Viena, expozitia prezinta proiecte contemporane din Belgrad, Zagreb, Kotor, Pristina, Sofia, Bucuresti, Pula sau Tirana, precum si cladiri cu arhitectura remarcabila, putin cunoscuta pana acum, a modernismului socialist iugoslav. Spatiul dedicat tarilor din fosta Iugoslavie este supradimensionat in raport cu acela consacrat Romaniei si Bulgariei, care beneficiaza doar de doua panouri. 'Initial, proiectul s-a adresat doar tarilor din fosta Iugoslavie, fiind ulterior extins asupra intregului spatiu balcanic", ne lamureste Kai Vockler, curatorul expozitiei.