Maria Zapca din Sapanta face zgardane, cergi si traistute de lana. In fiecare an isi vinde 'creatiile“ la targurile de mestesugari din toata tara. Zilele acestea ii puteti admira 'lucrarile“ la Muzeul Taranului Roman.

Maria Zapca s-a nascut cu razboiul de tesut in ­casa. La 8 ani a pus mana pe fus, a tors lana si a cusut camasi de in. Isi aminteste ca se aseza pe paie in atelierul de lucru, alaturi de mama sa, si invata operatiile de adunare si scadere in timp ce torcea.

Marturie de artist popular

'La noi in sat toate fetele tes, de micute stiu sa coasa, sa toarca. La fiecare casa, daca intrati, vedeti camera de zestre in care sunt lucrurile facute de mana fetei. Ba chiar si baietii lucreaza, ca nu-i o rusine. Baiatul o ajuta pe mama lui la teara, face tai, toarce. Toti baietii din sat de la noi torc lana. Stiu sa lege cerga, sa coasa cerga, sa o duca la valtoare ('valtoarea“ 'e o 'masina de spalat“ naturala care foloseste forta apei raurilor de munte – n.r.). Dar cu atat mai mult fetele“, a declarat Maria Zapca pentru 'Romania libera“.

'Cu asta se ocupa tate femeile din sat. Ori cu teara, ori ne ­indrugam una la alta, ne toarcem lana una la alta... Si eu am inva-tat foarte de mica vazand-o pe mama. Eu am fost crescuta in casa de mesteri si mama povestea ca, pentru ca era orfana de mica, ea a invatat a coase de la o vecina si la 12 ani deja facea camesa toata. Iar eu nu-mi amintesc sa nu fi avut vreodata teara-n casa. Numa' de Craciun o scoteam si de Pasti. Si vazand-o pe ie si lucrand cu ie, am prins atata de mare drag ca, tre sa spun, spre rusinea mea, ca nici nu mi-am mai continuat scoala. Am fost la liceu pa clasa a noua, da' intr-a zecea m-am lasat ca era o cooperativa-n sat si ne dadea lana si eu ca sa tes cat mai mult nu mai puteam sa si invat, sa si lucrez, asa ca m-am lasat de scoala. Si stateam tata ziua la teara. Nu ma uram (plictiseam – n.r.) niciodata“.

Unul dintre brandurile Sapan­tei, alaturi de vestitul Cimitir ­Vesel, Maria Zapca a lucrat si pentru un mare creator de moda de la Paris, Phillipe Guillet.