Zeci de mii de maghiari din Transilvania sunt asteptati sa participe la un protest fata de sentinta in cazul retrocedarii Colegiului "Székely Mikó" din Sfantu Gheorghe, care va avea loc in 1 septembrie, in Sfantu Gheorghe, fiind cea mai mare manifestare din ultimii 15 ani "intr-un caz maghiar", scrie Mediafax.

In 1 septembrie, bisericile istorice maghiare din Transilvania vor organiza un protest amplu in municipiul Sfantu Gheorghe, fata de sentinta data in cazul retrocedarii Colegiului "Székely Mikó", manifestarea fiind sustinuta si de partidele maghiare, dar si de mai multe organizatii civice, transmite corespondentul Mediafax.

Primarul municipiului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, care este si liderul local al UDMR, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, ca zeci de mii de maghiari din toata Transilvania sunt asteptati in 1 septembrie la Sfantu Gheorghe, sustinand ca aceasta va fi cea mai mare manifestare din ultimii 15 ani "intr-un caz maghiar".

Antal a afirmat ca decizia Judecatoriei Buzau in cazul retrocedarii Colegiului "Székely Mikó" din Sfantu Gheorghe, in urma careia secretarul de stat Marko Attila si alte doua persoane au fost condamnati, este "nedreapta".

Antal a sustinut ca sunt doua variante prin care se poate interpreta tot ce s-a intamplat in acest caz.

Potrivit edilului, prima ar fi aceea ca este vorba de o eroare judiciara, despre eroarea unui judecator din Buzau, care se va corecta la Curtea de Apel.

"Si in acest caz, daca vorbim de o eroare judiciara, probabil putem vorbi de o atitudine nationalista, antimaghiara a acelui judecator care a luat aceasta decizie. Deci, si in acest caz, exista responsabilitati politice, ale acelor lideri politici care in ultima perioada, in momente importante ale acestei tari, au avut atitudini antimaghiare, ceea ce a creat o atmosfera impotriva comunitatii maghiare in randul societatii", a explicat Antal.

El a adaugat ca a doua varianta ar fi aceea a unei comenzi politice si ca unii doresc sa intoarca timpul si tot ce s-a dat inapoi comunitatii maghiare sa fie luat, incetul cu incetul, si asta in conditiile in care foarte multe imobile inca nu au fost retrocedate bisericilor traditionale maghiare.

"In acest caz, practic unii incearca sa testeze capacitatea de reactie a comunitatii maghiare, a bisericilor traditionale maghiare, a UDMR. In orice caz, indiferent daca vorbim de prima sau a doua varianta, singura noastra posibilitate este sa aratam ca suntem o comunitate puternica, sa aratam ca ne putem apara oamenii si ne putem apara interesele comunitatii si averea pe care o are comunitatea", a afirmat primarul din Sfantu Gheorghe.

Antal a mentionat ca, asa cum catalanii, in momentul in care Parlamentul din Madrid a spus ca natiunea catalana nu exista, au iesit cu sutele de mii pe strazile Barcelonei si au spus "noi suntem natiunea care nu exista", la fel si maghiarii, in 1 septembrie, vor spune "noi suntem natiunea care nu se lasa intimidata, care nu-si lasa membrii si care nu lasa ca averea comunitatii sa fie luata".

Edilul a subliniat ca acest caz al Colegiului "Székely Mikó" este putin cunoscut la Bucuresti, in sfere academice, ale societatii civile si ale presei.

"Insa facem apel, mai ales la societatea civila si la presa din Bucuresti, sa priveasca cu mare atentie acest caz, inclusiv partea juridica. Facem apel la toti cei care mai cred in institutiile democratice si in faptul ca Romania trebuie sa fie un stat de drept sa nu priveasca aceasta problema ca o chestiune etnica, ci ca una de stat de drept, de democratie, de functionare a institutiilor statului si imi doresc foarte mult si ii rog pe cei care se simt responsabili in a veghea democratia in aceasta tara sa aiba o atitudine in acest caz", a spus Antal.

La randul sau, presedintele Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, care este si liderul judetean al UDMR, a declarat, in aceeasi conferinta de presa, ca procesul privind retrocedarea Colegiului "Székely Mikó" din Sfantu Gheorghe este un caz politic.

"Cazul Marko - Mikó consider ca este un caz politic, pentru ca nu este vorba doar despre o oarecare scoala (Colegiul «Székely Mikó» - n.r.), ci despre o institutie simbolica a comunitatii din Tinutul Secuiesc si chiar pot sa spun a comunitatii maghiare din Transilvania", a spus Tamas.

In acest context, presedintele CJ Covasna a afirmat ca secretarul de stat Marko Attila a lucrat cu onestitate si corectitudine in cadrul comisiei de retrocedare, care a restituit peste 1.100 de imobile.

El a mentionat ca, dupa ce DNA a deschis acest caz, se poate observa ca procesul de restituire a imobilelor catre bisericile istorice maghiare a stagnat.

"As vrea sa evidentiez ca, dupa ce s-a pornit la DNA acest demers, acum cativa ani, procesul de restituire a imobilelor catre bisericile maghiare a fost stopat foarte clar la Bucuresti. Va spun si de ce. Pentru ca puteri necunoscute si invizibile si-au dat seama ca in procesul de retrocedare multe imobile aflate in centrul unor orase majore din Transilvania au ajuns inapoi la bisericile maghiare. Puteti vedea in presa declaratiile unor politicieni romani, factori de decizie din Bucuresti, care «au atentionat» publicul larg si justitia si comisiile de retrocedare ca exista un pericol maghiar in Transilvania in urma retrocedarii unor imobile din centrul oraselor principale. Deci, iata ca am ajuns acum la un caz politic, cu un imobil simbol pentru comunitatea maghiara (...) Pentru mine cel putin este foarte clar ca acest caz Marko-Mikó nu e un caz juridic, ci unul politic", a spus presedintele UDMR Covasna.

Tamas a adaugat ca, pe plan juridic, cei acuzati in procesul privind retrocedarea colegiului au facut recurs la sentinta pronuntata de Judecatoria Buzau, dar vor exista reactii si pe plan politic.

"Sa fie clar pentru toata lumea in tara asta ca nu lasam niciun om, nicio persoana din comunitatea noastra care a muncit corect pentru comunitate sa aiba ceva de suferit. Deci cei din Bucuresti care au crezut ca pe noi (comunitatea maghiara - n.r.) pot sa ne intimideze cu acest gen de procese eu cred ca au gresit destinatarul", a conchis Tamas Sandor.

Procurorii DNA Brasov i-au trimis in judecata, in decembrie 2010, pe Marko Attila-Gabor, in prezent secretar de stat in cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice, Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, si Silviu Clim, fost consilier juridic in cadrul Ministerului Justitiei, acuzati de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave.

Procurorii au stabilit ca, in 2002, cei trei au facut parte din comisia speciala de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, infiintata in baza OUG 83/1999.

Cei trei acuzati au intocmit, in 14 mai 2002, o nota de constatare in care au aratat, contrar realitatii, ca un imobil situat in municipiul Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfantu Gheorghe si l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul in discutie a avut destinatia de scoala din momentul edificarii constructiei si includea doua institutii de invatamant: Liceul Teoretic "Szekely Miko" Sfantu Gheorghe si Liceul Teologic Reformat.

Aceasta retrocedare a fost posibila cu incalcarea atributiilor celor trei inculpati in cadrul comisiei, avand competente in privinta examinarii legalitatii cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse in sustinerea cererilor si de adoptare a deciziilor in concordanta cu aceste documente, sustineau procurorii.

De asemenea, in cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administratiei Publice stabilise ca imobilul respectiv nu putea fi retrocedat in baza OUG 83/1999. In principal, retrocedarea s-a facut in baza unui extras de carte funciara nevalabil, emis in 1990, cat si a Cartii Funciare care nu avea traducere autorizata in limba romana, documente care fusesera depuse in fotocopie de Eparhia Reformata din Ardeal.

Prin aceste fapte, acuzatii au prejudiciat statul roman cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentand valoarea imobilului.

Recent, magistratii Judecatoriei Buzau l-au condamnat pe Marko Attila-Gabor la trei ani de inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata.

Marosan Tamas a fost, de asemenea, condamnat la trei ani de inchisoare cu executare, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, in timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare, pentru aceeasi acuzatie, instanta stabilind in cazul acestuia un termen de incercare de cinci ani. Pe perioada termenului de incercare, Clim trebuie sa respecte o serie de interdictii si obligatii stabilite de instanta, intre acestea sa nu poarte arme sau sa nu savarseasca noi infractiuni.

Totodata, Judecatoria Buzau a dispus confiscarea speciala de la Eparhia Reformata din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei.

Decizia instantei nu este definitiva.