Seara de poezie cu Mihai Dutescu si Sorin Despot la Poeticile cotidianului
scris de Andreea Dragan 03 iunie 2010
Intr-o lume preocupata de partea materiala a vietii, doar unii fac diferenta. Acestia dau hrana pentru suflet prin arta. Sunt creatori care ne indeamna sa vedem lumea prin ochii lor si sa uitam o clipa de grijile cotidiene.
Joi, 3 iunie, la ora 19.00, in Other Side (Brezoianu 4, Bucuresti), in cadrul proiectului Poeticile cotidianului, Mihai Dutescu si Sorin Despot, cistigatorii premiilor USR si Cartea Romaneasca, isi vor lansa cartile de debut aparute recent la editura Cartea Romaneasca. Cei doi poeti sint cistigatorii concursurilor de proiecte USR si Cartea Romaneasca pe anul 2009.
Mihai Dutescu debuteaza cu volumul de poezii si toata bucuria acelor ani tristi, care a obtinut Premiul pentru Poezie la Concursul national de debut al Editurii Cartea Romaneasca, 2009.
„Nu ma omor dupa poezie, insa din ceea ce scrie acum ultima generatie submersa de poeti, poeziile lui m. dutescu imi spun cel mai mult; sint foarte clare si orientate spre realitate”. (Adrian Schiop)
„Lipsita de stridente si visceralitati gratuite – inca la moda – fragilitatea poeziei lui m. dutescu vine dintr-un mixaj foarte bine proportionat de tristete si bucurie; citind aceste poeme ai impresia ca sub ochii tai se inalta un copil de nisip, care la cea mai mica atingere se imprastie, se reface la loc si iar se imprastie – la infinit.” (V. Leac)
m. dutescu (n. 09 mai 1979, Alexandria) este arhitect si preda la Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti. A inceput sa scrie in noiembrie 2008, a publicat in revistele Stare de Urgenta, Tomis si Verso.
Sorin Despot debuteaza cu volumul de poezii apasa, care a obtinut Premiul pentru Poezie la Concursul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din Romania, 2009.
„Cind are incredere in intuitia care-i spune ca banalul, cotidianul si realitatea de zi cu zi nu sint chiar fata intoarsa spre sine a liricii, Sorin Despot este poet. Iar cind descopera ca expresivitatea sta intotdeauna afara din rind, hlizindu-se la cuvintele care au epuizat sensurile si aprinzind simturile, scrie poezie.” (Florin Iaru)










