Cumpana dintre ani a fost dintotdeauna pentru romani un moment incarcat de magie. Daca cei de la oras sarbatoresc despartirea de anul cel vechi si intalnirea cu cel nou cu distractie si sampanie, cei din zonele rurale, in special din Bucovina si din Maramures, pastreaza inca datinile si obiceiurile stramosesti.


Cel mai cunoscut obicei ramane cel al mersului cu Plugusorul. Taranii si-au dorit din totdeauna holde bogate. Aceasta dorinta transpare in cunoscutul Plugusor, datina prin excelenta agrara, si este evidentiata de recuzita colindatorilor, dotati cu plug, bici, clopote si buhai, de marcarea in mod simbolic a unei brazde si mai ales de text, care face clare referiri la agricultura ideala. Plugusorul este pornit de copii care, in preajma amiezei, in ziua de 31 decembrie, incep a umbla pe la case, rostind uraturi de bun augur, primind in schimb colaci si nuci. Noaptea, alaiul plugusorului se imbogateste cu cetele de feciori care umbla pe la casele unde sunt fete de maritat si pe la rude.

Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Bucovinenii, de pilda, 'citesc" la cumpana dintre ani lunile ploioase sau perioadele de seceta pe baza unui calendar din foi de ceapa. Tot in noaptea din ajunul Anului Nou se face si calendarul din carbuni pentru aprecierea rodului la culturile din anul viitor. Durata vietii si a norocului fiecaruia dintre membrii familiei sunt prognozate cu ajutorul unor linguri insirate pe pereti, fiecare lingura de lemn capatand numele unui membru al familiei.

Parada mascatilor

De Anul Nou, in mai multe zone ale tarii, are loc o autentica parada a mastilor populare intruchipand bizare creaturi mitologice. Conducatorul fiecarei cete este un fecior frumos, numit 'calfa", cunoscut in comunitate ca avand o conduita morala ireprosabila. El este intotdeauna imbracat intr-un costum taranesc traditional si ca semn al rangului ceremonial pe care il detine, poarta pe cap o caciula impodobita cu siraguri de margele si panglici multicolore, iar in mana tine un baston de lemn ferecat cu alama si cositor. In timpul jocului calfa comanda, pe rand, intrarile si iesirile fiecarui personaj sau grup de personaje. In cadrul cetelor de mascati intra grupuri de 'urati" si de 'frumosi", de 'tigani", de 'negustori", de 'turci", de 'mosi" si de 'babe", ce au rolul de a intretine atmosfera. Din aceasta parada nu lipsesc nici animalele. Printre cele mai cunoscute jocuri cu masti fiind cele ale caprei, ursului, caiutilor si cerbului.