Drumul Bucuresti - Cluj Napoca, lung de 447 de kilometri, dureaza aproximativ zece ore pe calea ferata, iar conditiile din tren sunt departe de a fi confortabile. Mai ales daca optati pentru un bilet clasa a doua, al carui pret intreg este putin peste 60 de lei.

Daca treceti proba si ajungeti la Cluj in perioada Festivalului de Film International Transilvania, nu o sa va para rau, fie ca sunteti sau nu cinefil. In afara filmelor pentru toate gusturile, TIFF-ul atrage dupa sine o multime de evenimente artisitice, ca de exemplu teatru (in masina), expozitii, prezentari de moda, concerte, vanzari de carte, intalniri cu cineasti cunoscuti si, mai mult decat orice, atmosfera aceea de sarbatoare care-i face pe oameni sa se adune.

La ora opt dimineata, vineri, Clujul se pregatea deja pentru marea deschidere aniversara, care a avut loc in fata a peste 2.000 de oameni in interior, si alte cateva sute in afara, care au vazut spectacolul si filmul "Nevasta la Putere", cu Catherine Deneuve si Gérard Depardieu, lungindu-si gaturile peste gard.

Desi putin cam lunga, deschiderea a avut un montaj emotionant dedicat memoriei lui Alex. Leo Serban si un spectacol nepamantean de frumos, numit Visul lui Herbert, in care cateva siluete filiforme pe catalige se metamorfozeaza si se misca in sincron, in ciuda unor capete luminate de dimensiuni uriase.

Editia cu numarul 10 a festivalului a revarsat peste 200 de filme in cinematografele clujene, ceea ce inseamna un numar mai mic decat anul trecut, insa nimeni nu se supara, pentru ca oricum nimeni nu le vede pe toate. Pe toate gusturile, pentru toata lumea. De la parodii horror de serie B, ca tentantul "Zombie cu tate mari", la filme documentare care dau cu spectatorul de pamant, ca tulburatorul "Lacrimi in Gaza", pana la fime de Oscar pe care toata lumea vrea sa le vada. Desigur, sunt si filme mai usoare, programate special pentru proiectiile de dimineata, dar si un numar mare filme clasice, multe dinte ele inca neproiectate pe marele ecran din Romania.

In afara competitiei, TIFF-ul este un festival foarte organizat pe toate planurile, cu multe cinematografe si diferite sectiuni bine stabilite, care se repeta in fiecare an si care sunt familiare celor care au fost la festival macar de doua ori.

La TIFF au loc premierele nationale ale celor mai importante productii autohtone, omagieri ale unor cineasti de renume mondial, zilele filmului maghiar si tot felul de evenimente pentru orice tip de spectatori.

TIFF-ul este si o invitatie la toleranta si buna dispozitie, dar si un dus scotian emotional pentru cei care reusesc sa vada mai multe filme, pe diferite categorii.

Oricum l-am privi, TIFF-ul este de 10 ani un eveniment pe care l-as numi fanionul cultural al Transilvaniei, care ma face sa-i invidiez cu toata puterea pe clujeni.