Replica Vedetelor: Ce prefera oamenii atunci cand vin la teatru?

Alexandru Arsinel: Exista o ramura a teatrului romanesc care ocupa un loc fruntas in sondajele recente facute in baza preferintelor publicului spectator si anume, comedia. Cred ca oamenii cauta o oaza de speranta, de optimism in teatru. Nu intamplator se spune despre comedie ca este un adevarat medicament vindecator pentru ca prin ceea ce oamenii incearca sa aleaga se demonstreaza ca au nevoie de acest remediu. Si atunci teatrele in general ar trebui sa se indrepte spre aceasta zona mai mult.

 

„Repertoriul national ar trebui sa reprezinte ceea ce inseamna pentru Franta, comedia franceza”

 

Replica Vedetelor: Se mai pune pret pe dramaturgia autohtona?
Alexandru Arsinel: Intotdeauna, in repertoriul teatrelor trebuie sa se afle marile opere ale dramaturgilor romani si universali, care desigur, au si succes. Dar nu intotdeauna unele experimente moderne care tind sa fie duse spre exagerare prind la public. Poate ca la inceput socheaza, ca pe parcurs sa isi piarda interesul pentru ca de cele mai multe ori publicul spectator nu pleaca cu ceea ce inseamna dramaturgia acelui spectacol, cu ceea ce intruchieaza actorii, ci cu incercarea regizorului de a iesi in mod ostentativ in fata. Am observat la multe spectacole acest lucru. Sigur ca dupa parerea mea, de actor batran, trecut prin teatru vreo 60 de ani, cred ca repertoriul national ar trebui sa reprezinte ceea ce inseamna pentru Franta, comedia franceza, sa fie intotdeauna pus in prim-plan. Si apoi dramaturgia clasica romaneasca conceputa de Ion Luca Caragiale si in cele din urma, piesele internationale. Chiar am incercat sa sa promovam cele mai reusite piese romanesti prin intermediul Teatrului de Revista Constantin Tanase. Eu, cel putin, asa vad lucrurile.

 

Replica Vedetelor: Au existat piese de teatru care v-au pus in dificultate?
Alexandru Arsinel:  Am trecut printr-o mare batalie dupa Revolutie, cand, una dintre piesele noastre – o comedie aflata intr-o zona incomoda pentru publicul spectator deoarece se spuneau unele cuvinte mai greu de digerat, se gesticula intr-un anumit mod pe scena. Sigur ca la inceput s-a ras, dar in acelasi timp spectatorii foloseau niste cuvinte precum ‚golani’. In acest context teatrul a trebuit sa se apere in fata mass-media. Ma refer aici la televiziuni, la spectacolele promovate mai ales in anii de dupa Revolutie. Trecand peste aceste incidente am reusit sa ne pozitionam in fruntea clasamentului, cu actori de marca, lucru care mi-a demonstrat ca genul dramaturgiei romane care tocmai a aniversat 150 de ani de la primele manifestari inca mai are multe de spus.

 

"Nu putem juca mai mult, bugetul este limitat"

 

Replica Vedetelor: Aveti vreun regret in legatura cu teatrul romanesc?
Alexandru Arsinel: Regretam ca nu putem juca mai mult pentru ca bugetul este limitat si nu ne da posibilitatea sa facem tot ce ne dorim. Mai ales ca trebuie sa platim si colaboratorii care sunt intr-un numar destul de mare deoarece nu mai avem voie sa angajam de cativa ani buni. Si atunci, in loc de doua-trei proiecte se face doar unul. Acelasi lucru se intampla si cu numarul spectacolelor.  Insa, mai compensam uneori cu deplasarile in tara. Vreau sa spun ca situatia financiara a teatrelor nu este roz.

 

Replica Vedetelor: Ce ati schimba in situatia de fata daca ati fi intr-o functie inalta in conducerea tarii?
Alexandru Arsinel:  In primul rand, atunci cand as fixa bugetul as sta de vorba personal cu fiecare director de teatru in parte. In al doilea rand, cred ca fonduri exista, dar sunt indreptate spre actiuni populiste extrem de costisitoare neglijandu-se uneori importanta teatrului intr-o zona a Romaniei. Acum se mizeaza foarte mult pe marirea preturilor biletelor pentru a strange bani. Personal, nu sunt de acord cu aceasta hotarare si nici nu cred in promisiuni. In privinta acestui lucru, nu pot sa spun ca teatrul Constantin Tanase o duce rau pentru ca am incercat sa intram pe fereastra, pe usa si am reusit sa reabilitam aceasta cladire in totalitate, modernizand-o. Desigur perioada a fost destul de indelungata, dar pana la urma am iesit la liman si iata-ne intr-o institutie pusa la punct, dar asta nu inseamna ca aici se pot juca spectacole fara bani.

 

Replica Vedetelor: Ce se poate face pentru oamenii cu salarii mai mici, dar care isi doresc sa vina la teatru?
Alexandru Arsinel:  Pentru cei care castiga un salariu mediu sau chiar mai putin, sa vii cu familia – incluzand aici si copiii, la teatru, inseamna de cele mai multe ori un efort foarte mare mai ales daca dupa spectacol mai iau si un taxi sau ies undeva in oras. Mersul la teatru este o problema si in acelasi timp un eveniment, dar un om normal nu are cum sa isi ofere prea multe evenimente de genul asta lunar. Sigur ca uneori exista spectacole-eveniment la care lumea vine. La un spectacol experimental vine o anumita categorie a populatiei, cea high life, patura intelectualilor bucuresteni care nu mai este atat de numeros ca la in anii precedenti.

 

"Daca din constructia autostrazilor s-ar da macar 1% pentru cultura ar fi minunat"

 

Replica Vedetelor: Teatrul romanesc ajunge la standardele celui frantuzesc? 
Alexandru Arsinel: Suntem la acelasi nivel cu ei sau poate chiar peste. Scoala romaneasca de actorie este extrem de apreciata in strainatate dovada sta participarea multor teatre romanesti la diverse actiuni de peste granita. Din punctul asta de vedere nu stam rau, dar poate am fi pozitionati mult mai sus daca ar exista fonduri. De exemplu, daca din constructia autostrazilor s-ar da macar 1% pentru cultura am zbarnai.