Cinefilii impatimiti sunt invitati miercuri, 29 ianuarie si vineri, 31 ianuarie, de la ora 19.00, la Cinemateca Eforie din Bucuresti, la cea de-a treia sesiune a editiei dedicate avangardei din Romania din cadrul proiectului 'Avangarda revizitata. Avangarda europeana in Arhiva Nationala de Filme a Romaniei“.

Cu aceasta ocazie va fi prezentat documentarul “Las Hurdes: Tierra sin pan' realizat in 1933 de Luis Bunuel in colaborare cu operatorul si fotograful suprarealist francez de origine romana Eli (Eliazar) Lotar (Teodorescu), fiul lui Tudor Arghezi si al Constantei Zissu. Proiectia peliculei va fi prefatata de documentarul “Omul cu o mie de ochi' realizat de documentaristul Alexandru Solomon, film dedicat fotografului avangardei romane - Iosif Berman.

Eli Lotar

Pana sa demareze colaborarea din 1933 cu Luis Bunuel pentru documentarul 'Las Hurdes', Eli Lotar mai manuise aparatul de filmat in 1930 pentru 'Zuiderzeewerken' al lui Joris Ivens, documentar produs de Uniunea Sindicatelor Muncitorilor Olandezi, fusese in Grecia in 1932, cum arata o notita din revista 'Unu', alaturi de Roger Vitrac si Bernard Brunius, unde filmase documentarul experimental, cu jazz si istorie elina, 'Voyage aux Cyclades', tot in 1932 regizase el insusi, alaturi de Yves Allegret, documentarul 'Tenerife', asa incat propunerea de a-l insoti apoi pe celebrul autor al 'Cainelui andaluz' (1928) in provincia Estremadura pentru a filma viata mizera a unei comunitati din satul Las Hurdes soseste cand Lotar tocmai incheia filmarile pentru 'Nieuwe gronden' al vechiului sau prieten Joris Ivens.

Primul fiu al lui Tudor Arghezi, rezultat dintr-o legatura pasagera cu profesoara Constanta Zissu, Eli Lotar ajunge fugar la Paris in 1925, la putin timp dupa lansarea de catre André Breton a primului manifest suprarealist, cu pasiunea aparatului de fotografiat adusa de-acasa, unde i-o insuflase tatal sau, dupa cum marturisea Mitzura Arghezi, citata de Tudor Caranfil in lucrarea 'Varstele peliculei'.

Peste cativa ani totusi, Arghezi incearca sa-l expulzeze din Franta inapoi in Romania prin insistente pe langa Legatia Romana din Paris, efort incununat de un insucces pentru care istoria cinematografiei si a documentarului francez ii va ramane vesnic indatorat. Caci in 1946, Eli Lotar va fi cel care va reprezenta Franta la Cannes, cu documentarul 'Aubervilliers', de data aceasta in calitate de regizor si nu de operator.

'Va fi aflat Tudor Arghezi despre participarea fiului sau la prima editie a Festivalului de la Cannes?', se intreaba retoric Tudor Caranfil in cartea sa. Din pacate, Eli Lotar ramane in istorie ca unul dintre cei mai insemnati fotografi ai suprarealismului si mai putin ca al unui regizor si operator. Tocmai de aceea, Cinemateca Romana prefateaza aceasta editie a programului 'Avangarda revizitata' cu povestea documentara a unui alt nedreptatit al avangardei fotografice istorice din Romania – Iosif Berman. Nedreptatit nu pentru ca ar fi regizat sau filmat cine stie ce capodopere cinematografice necunoscute, ci pentru ca lipseste pur si simplu din orice istorie a avangardei, desi, fara aparatul sau de fotografiat, nu am fi stiut cum arata o parte insemnata a acesteia. O poveste documentara asadar, cu un subiect care il secondeaza pe cel al lui Eli Lotar, spusa de Alexandru Solomon intr-un demers arheologic vizual important.

Programul 'Avangarda revizitata' este curatoriat de criticul de arta Igor Mocanu. Proiectul a demarat in 2012 ca un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetarii modului in care s-a constituit cultura vizuala autohtona si cultura filmului in perioada de dinainte si de dupa nationalizarea din 1948 a productiei cinematografice din Romania, cat si a filmelor detinute de cinematografele locale. Prima editie a proiectului a cuprins avangarda cinematografica franceza, cea de-a doua editie a abordat avangarda sovietica, editia a treia s-a ocupat de avangardele germana si olandeza, iar cea de acum de avangarda romaneasca.