700 de elevi si studenti de la scolile de coregrafie din tara vor fi educati cu fonduri de la Bruxelles.

Balerinii care termina liceele si facultatile de coregrafie din tara au in fata perspective sumbre. In lipsa unor contracte serioase, multe dintre fete ajung dansatoare la bara prin cine stie ce spelunci din tara sau din strainatate si chiar si cei care reusesc sa danseze in teatre profesioniste, cum sunt cele de opera, opereta si revista, au un salariu de maximum 6-700 de lei. Dar iata ca, in acest context atat de nefast, un proiect al unei asociatii culturale romanesti, 'ArtAct", a primit 3.500.000 de euro nerambursabili pentru a le face elevilor si studentilor la coregrafie in principal o tranzitie mai usoara de la sala de studiu la scena profesionista. Scolile romanesti care vor beneficia de acesti bani pentru acest proiect sunt: Academia de Muzica 'Gheorghe Dima", Liceul de Coregrafie si Arta Dramatica 'Octavian Stroia" si Liceul de Muzica 'Sigismund Toduta" din Cluj, Colegiul National de Arta 'Octav Bancila" din Iasi si Colegiul National de Arta 'Regina Maria" din Constanta. Acestora li se adauga doi parteneri vest-europeni cu care vor face programe in comun, schimburi de experienta si tabere de creatie: Balletschule 'Dance 2000" din Austria si 'Tanzwerkstatt Marbach" din Germania.

Cultura, capra raioasa a societatii

'Ne bucura si ne onoreaza faptul ca, desi cei ce conduc destinele acestei tari considera cultura drept capra raioasa a societatii, asociatia noastra a gasit suport si finantare de la Uniunea Europeana", a declarat pentru Romania Libera Marius Pallade Agarbiceanu, presedintele Asociatiei Culturale 'ArtAct", subliniind ca acest proiect este cel mai amplu dintre cele dezvoltate in Romania, cu fonduri europene, in zona culturala.

Livia Guna, managerul proiectului, ne-a explicat ca activitatile se vor intinde pe durata a trei ani si ca ele constau in actiuni de orientare si consiliere profesionala a elevilor si studentilor din scolile inscrise in program, dar ca pe primul plan se va situa practica profesionala. Astfel, cei 700 de liceeni si studenti participanti vor face, incepand cu 1 februarie 2011, stagii de pregatire in institutii de spectacol profesioniste avand ca tutori artisti din acele teatre. 'In urma practicii, ei vor fi evaluati si cei ce vor primi notele cele mai bune vor participa la workshop-uri, tabere de creatie si la alte stagii de pregatire profesionala ce vor avea loc in strainatate. Iar premiantii premiantilor, daca le putem spune asa, vor putea chiar sa-si gaseasca un loc de munca in teatrele in care vor face practica pe timpul desfasurarii proiectului."

Balerinii, pensionari la 40 de ani

Despre cat de util este un astfel de proiect care incearca sa le asigure viitorilor balerini o perspectiva mai larga ne-a vorbit si Razvan Ioan Dinca, directorul Teatrului National de Opereta 'Ion Dacian", una dintre foarte putinele institutii de spectacol din tara in care exista si compartiment de balet. 'Mi se pare un proiect excelent si m-am bucurat ca cineva s-a gandit si la dansatori. De altfel vrem si noi sa deschidem o scoala pentru dansatori specializati pe opereta si music-hall, mai ales pentru baieti care sunt foarte putini, o scoala care sa fie o pepiniera pentru spectacolele noastre, pentru ca cei mai multi elevi de la coregrafie sunt antrenati ca dansatori de balet clasic, lucru care nu are nici o legatura cu genul nostru de spectacole. In situatia actuala, piata muncii pentru un balerin este extrem de limitata", a mai declarat Razvan Ioan Dinca. 'Absolventii de coregrafie nu pot opta in Bucuresti, unde sunt oricum cele mai multe oportunitati, decat pentru Opera, Opereta, Opera Comica pentru Copii si Teatrul de Revista.

Numai ca in fiecare dintre aceste institutii, in general, schema este plina, iar in ultimii ani, posturile sunt blocate si chiar daca am avea nevoie de balerini, nu am putea oricum angaja pe nimeni. Este nu greu, ci al dracului de greu pentru un tanar dansator roman de azi sa-si gaseasca un job. Trebuie sa fie ori sclipitor, ori teribil de norocos sa prinda un post intr-un teatru profesionist, unde balerinii sunt cel mai prost platiti angajati din departamentele artistice, fiind incadrati la grupa a-II-a de munca. Foarte putini dintre ei reusesc sa mai faca un ban in plus in asa-zisele 'suse", pe la emisiuni TV sau pe la spectacolele vreunui cantaret cum e Banica sau al vreunei trupe. Dar astea sunt castiguri ocazionale si doar cativa ajung la ele, pentru ca, de obicei exista si acolo o mica mafie. In lipsa vreunei perspective, unii pleaca sa danseze pe vase de croaziera, altii la job-uri dubioase prin strainatate. Iar cariera balerinilor este oricum una foarte scurta. Nu pot dansa multa vreme asa cum un sportiv nu poate face performanta decat pana la o anumita varsta. De-abia saptamana trecuta s-a dat legea speciala de pensionare a balerinilor. Macar acum au o minima protectie sociala. Femeile pot iesi la pensie la 40 de ani si barbatii la 45, pentru ca au o activitate specifica. Nici nu ma pot gandi la ce pensie de mizerie vor avea, dar oricum nu ar mai fi putut dansa la 50 sau 60 de ani. E exclus."