Când umorul bate criza.
scris de Gabriela Lupu 24 octombrie 2011
De curand s-a incheiat cea de-a treia editie a Comedy Cluj, cel mai important festival european destinat filmelor de comedie. Acesta a adus in fata publicului 130 de pelicule din 30 de tari.
De curand s-a incheiat cea de-a treia editie a Comedy Cluj, cel mai important festival european destinat filmelor de comedie. Acesta a adus in fata publicului 130 de pelicule din 30 de tari.
Publicul clujean este poate cel mai rasfatat din tara atunci cand vine vorba de cinema. Dupa ce TIFF-ul a devenit fratele mai mare al tuturor festivalurilor de cinema din tara, Comedy Cluj si-a facut avant si a crescut ca Fat-Frumos in trei ani cat altii nu au reusit in zece.
Ideea realizarii acestui festival a pornit, dupa cum ne-a declarat directorul Comedy Cluj, Sorin Dan, ca orice lucru serios, de la o discutie purtata la o carciuma. 'Nu era orice carciuma, ci una artistica deschisa in cortul oficial al Festivalului de film de la Namur", a tinut sa precizeze Sorin Dan. 'Eram mai multi la o masa si dupa ce ne-am incalzit cu niste pahare de vin bun am inceput sa discutam despre faptul ca in Cluj dupa ce se termina TIFF-ul e un mare gol si ca avem nevoie de inca un festival care sa se tina in toamna, cand vin studentii. Bineinteles ca primul gand a fost sa facem un festival Dracula, dar am renuntat repede. Si pentru ca intre timp devenisem din cale-afara de veseli ne-a incoltit brusc ideea ca de fapt asta ne lipseste, un festival in care sa radem. Mai cu toata gura, mai cu lacrimi in coltul ochilor, dar in orice caz sa radem."
Si cum ardelenii sunt oameni seriosi chiar si cand vor sa se distreze, la un an dupa discutia din carciuma artistica belgiana a avut loc deja prima editie. 'Am facut-o asa, mai mult din inconstienta. Habar n-avem noi ce ne astepta. Dar a fost un succes asa de mare ca toata lumea a inceput sa se se intrebe cine-s nebunii aia de la Cluj. Cred insa ca nu dadea nimeni festivalului prea multe sanse de trait. Dar clujenii nu l-au uitat. La urmatoarea editie a TIFF-ului m-au abordat multi sa ma intrebe daca facem si o a doua editie. Si-am facut-o. Ca sa nu mai fie nici o discutie am invitat tot board-ul CNC-ului ca sa ne prezentam. 'Uite, astia suntem noi, veniti sa vedeti ce facem. Daca-i treaba proasta asta e, ne sinucidem in direct, dar daca e buna macar sa va lamuriti ce e cu noi." Si cea de-a doua editie a fost un mare succes, iar acum, la a treia, am dovedit ca am crescut mari si ca suntem cu adevarat un festival matur".
Pe langa competitiile de scurt si lung metraj, anul acesta festivalul a avut si o sectiune deschisa academiilor de film unde au participat 16 scoli din intreaga lume. 'Ne gandim insa ca de la anul sa facem un festival separat pentru studenti care sa nu fie legat de cel de comedie pentru ca nu stiu cum se face ca, desi nu prea par sa aiba motive, aproape toate filmele tinerilor au fost teribil de deprimante. Nu stiu ce nemultumeste generatia asta tanara, dar in filmele lor e o tristete generalizata. Imi povestea un student de la Munchen ca la clasa li s-a dat ca tema sa faca un scurt metraj si 14 din 15 cati sunt, fara sa se vorbeasca intre ei, au facut filme despre sinucidere."
Terorismul in varianta comica
Peliculele intrate in competitia de scurt si lung metraj au fost insa cu tematici mult mai variate, abordand in cheie comica lucruri cat se poate de grave, de la impotenta la terorism. Nu mai putin de trei pelicule au vorbit despre jihad si asta era sa-i coste pe organizatori. 'Printre multele filme selectionate se numara si unul indian intitulat 'L-am gasit pe Bin Laden". La ora selectiei, Bin Laden cel adecvarat nu fusese prins. Dar, ma rog, asta nu ne privea pe noi. Noi ne pregateam de festival. Si intr-o zi am trimis o fata la banca sa plateasca regizorului drepturile de autor. Si cum la banca pe formular trebuie sa treci scopul tranzactiei, ea a scris 'drepturi de autor pentru filmul 'L-am gasit pe Ben Laden". Functionara de la ghiseu s-a facut verde la fata si i-a spus: 'Va rugam sa reveniti peste doua ore." Iti dai seama ca noi trimiteam bani in India, vecina Pakistanului, pentru un film de comedie care se lauda in titlu ca stie unde se afla teroristul numarul 1 al planetei. Dar serviciile si-au facut datoria, au aflat ca nu era nici un cod la mijoc, ci ca era vorba despre un simplu film. Uite cum cinematograful a luat-o inaintea vietii."
Ca dovada ca filmele de comedie au valoare terapeutica chiar si pentru cele mai teribile realitati, nu mai putin de trei premii (pentru cel mai bun scenariu, cel mai bun actor si premiul publicului) au fost primite de 'The Infidel", regia Josh Appignanes, o comedie britanica de tot hazul care spune povestea lui Mahmud, un musulman destul de nonconformist din Londra al carui fiu vrea sa se-nsoare cu fiul unui imam extremist caruia i se spune in gluma Ashrad Al-Stalin. Colac peste pupaza, dupa moartea mamei sale, Mahmud, facand ordine in acte, descopera cu stupoare ca fusese adoptat. Ajungand la oficiul asociatiei de adoptii 'Pierduti si hoinari" afla ca adevaratii lui parinti fusesera evrei. Musulmanul traverseaza apoi o adevarata criza de identitate cat se poate de grava pentru el, dar de tot rasul pentru public. Interesant este ca Omid Djalili, interpretul lui Mahmud, este un cunoscut actor britanic de stand up comedy, un fel de Seinfeld de Soho, de origine iraniana, in timp ce interpretul imamului extremist (Yigal Naor) este evreu irakian. Asa se face ca actorii au facut si ei, asa cum se pricep mai bine, un apel la pace si impacare intre arabi si evrei care sunt, conform celor doua carti sfinte pe care a ajuns personajul sa jure, veri buni.
Si cum umorul e un lucru serios, organizatorii au pus la bataie un buget de 450.000 de euro, dintre care doar 10% au venit de la stat. 'In alte tari se face diferenta dintre un festival serios si o simpla manifestare. Noi avem drept competitori cand accesam finantare de la institutiile statului tot felul de evenimente care sunt mai mult chermeze unde intre doua sarmale se mai vede cate un film. Nu am nimic impotriva acestor manifestari, tuturor ne place sa mancam si sa bem, dar nu ar trebui ca un festival ca al nostru, cu peste 100 de filme si cu sute de invitati din tara si din strainatate, sa intre in cursa pentru finantare cu festivalul viei si vinului. In Germania, de pilda, se face clar diferenta dintre 'festival" si 'fest". Norocul nostru a fost ca sponsorii privati au fost mult mai darnici decat statul", a comentat Sorin Dan.
Cele doua festivaluri de film din urbea ardeleana, TIFF si Comedy Cluj, nu se afla in competitie, ci sunt, dimpotriva, buni tovarasi si prieteni. Asa ca pentru editia a patra, Sorin Dan asteapta ca Tudor Giurgiu, directorul TIFF, sa-si inscrie noul film care, dupa cum umbla vorba prin targ, e o comedie, in competitia vecina.










