De curand, a avut loc in Desertul Iudeii, pe platoul de la poalele Muntelui Masada situat in apropiere de Marea Moarta, una dintre cele mai spectaculoase puneri in scena a operei 'Carmen" de Bizet. Opera Nationala a Israelului a ales sa plaseze trista poveste de dragoste a triunghiului amoros Carmen, Don José, Escamillo in acest coplesitor decor natural.

Un numar urias de artisti, nu mai putin de 800, incluzand solistii, orchestra, baletul operei, dansatori de flamenco adusi special din Spania si corul operei, caruia i s-a adaugat un cor de copii. Pe langa artisti, in cadrul montarii au aparut zeci de figuranti, dar si 7 magari si 10 cai. Pe platoul de la Masada s-a construit un teatru in aer liber cu 50.000 de locuri, dotat cu o parcare pentru 200 de autocare, sute de toalete si baruri. In seara premierei, desertul a fost populat brusc de zecile de mii de oameni, iubitori de opera sau simpli turisti cu dare de mana, dornici sa vada cu ochii lor minunea. Vazand atata puhoi de lume, aveai impresia ca intri pe un stadion, la un meci de fotbal, si nicidecum la un spectacol de opera. Doar toaletele superelegante, bijuteriile scumpe si dara de parfum lasata in urma de doamne iti schimbau prima impresie. La fiecare intrare se distribuiau gratuit sticle cu apa, organizatorii neuitand nici o clipa ca totul se petrecea in plina vara, ba mai mult, in plin desert.

<object width="560" height="315"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/Oef0fzP5I7I?version=3&amp;hl=en_US"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/Oef0fzP5I7I?version=3&amp;hl=en_US" type="application/x-shockwave-flash" width="560" height="315" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true"></embed></object>

Numai in seara premierei s-au impartit 300.000 de litri de apa. Intrand in amfiteatrul construit special pentru acest eveniment, privelistea te lasa fara grai. Intreg Muntele Masada era luminat, iar 'scena" naturala pe care urma sa se interpreteze opera 'Carmen" punea complet in umbra orice decor, oricat de maret, facut vreodata in salile operelor din intreaga lume din carton, lemn si alte materiale. Pana la urma, tot Bunul Dumnezeu ramane cel mai inspirat 'scenograf".

Inainte de inceperea show-ului (caci un show total avea sa fie pana la urma), in jur era o fosgaiala placuta. Se auzeau discutii in diverse limbi, vecinii de scaun intrau in vorba intre ei, unii povesteau ca venisera tocmai din America sa vada acest spectacol, in timp ce altii se prezentau ca originari din diverse tari europene. Cand dirijorul Daniel Oren si-a facut aparitia si reflectoarele au scos la iveala fosa orchestrei, murmurul de voci din public s-a oprit brusc. Cum au inceput sa se auda acordurile imnului Israelului, cei 50.000 de spectatori s-au ridicat in picioare, unii dintre ei cantand versurile imnului.

A urmat apoi un discurs al presedintelui Shimon Perez, aplaudat de cei prezenti. Introducerea oficiala fiind facuta, un gong adevarata fost adus pe scena de doi domni imbracati in frac si dupa cele trei batai regulamentare a inceput 'nebunia". Dansatorii de flamenco au fost introdusi din prima scena si cu 'bunavointa" captata de ei a inceput sa curga 'povestea".

O opera cu doua Carmen

Pentru o productie de o asemenea amploare era normal sa fie invitati sa cante solisti de top. 'Garnitura" aliniata la start (ca sa folosim termeni fotbalistici ,ca tot parea ca ne aflam intr‑un urias stadion) de regizorul Gian­carlo del Monaco-Zukerman era formata din mezzosoprana Nancy Fabiola Herrera in Carmen, tenorul Marco Berti in Don José, baritonul Marcin Bronikowski in Escamillo si soprana Maria Agresta in Micaela (un amanunt interesant pentru noi este ca in cea de-a doua distributie in rolul Micaelei figura o interpreta originara din Romania, scolita la Conservatorul din Cluj, Brigitta Kelle, pe care insa nu am avut sansa sa o ascultam). Din pacate insa, dupa trei luni de repetitii asidue in conditii grele, de desert, 'printre serpi si scorpioni, pe canicula, cu nisipul intrandu-ti in gat", dupa cum declarase Nancy Fabiola Herrera la conferinta de presa de dinaintea premierei, vocea divei a cedat. Ea a putut canta doar primele doua acte, dupa care, pentru a nu compromite premiera, a intrat in scena mezzosoprana israeliana Na'ama Goldman, aceasta dupa ce 'rezerva" numarul unu, mezzosoprana Anna Malavasi, nu a vrut sa-si asume raspunderea de a continua spectacolul. Na'ama Goldman, care nici macar nu figura pe afis, a intrat in scena cu o incalzire sumara de voce si a incantat pur si simplu publicul.

Dat fiind decorul natural, regizorul Giancarlo del Monaco-Zukerman a decis sa mute cumva actiunea operei din Sevilla in Vestul Salbatic,reusind acest lucru cu ajutorul scenografului William Orlandi. Asa se face ca totul parea ca se petrece intr-un film western. Din 'decor" nu lipseau cowboys inarmati pana-n dinti ce calareau pe cai falnici. Tiganii din opera lui Bizet erau aici nu doar hoti la drumul mare, ci si jefuitori de trenuri. Printre urmare, pe uriasa scena ce avea 3.500 de metri patrati a fost adusa o locomotiva de epoca. Si pentru ca tot era vorba de tigani (aici vine un amanunt ce ar trebui sa ne umple de 'mandrie" patriotica), acestia furau pana si fire electrice. Un bun prilej pentru cascadorii din distributie de a se cocota pe stalpi inalti si a provoca mici focuri de artificii in timp ce desprindeau fire pe care le faceau sul si fugeau apoi cu ele sub brat.

Targul prafuit din Vestul Salbatic era populat de sute de 'gura-casca" (corul, baletul si figurantii), care comentau cum stiau mai bine povestea din prim-plan. O montare-mamut care, din fericire, nu a impresionat doar prin dimensiuni, ci si prin calitatea interpretarii. Dupa patru ore de spectacol cu 3 pauze de hidratare si pentru public (care deja din a doua pauza a renuntat la apa si a trecut pe bere) si pentru artisti, 'Carmen" de Masada (daca putem sa-i spunem asa), a luat sfarsit in aplauzele publicului care parca nu mai voia sa plece acasa desi era trecut binisor de miezul noptii. Bineinteles ca, in mod pe deplin meritat, curajoasa mezzosoprana Na'ama Goldman, datorita careia premiera a putut avea loc, a luat caimacul aplauzelor. Zecile de mii de spectatori au parasit incantati teatrul improvizat, lasand in urma Muntele Masada pe care mai bantuie inca nu doar umbra regelui Irod, cel care acum mai bine de 2000 de ani si-a ridicat acolo o fortareata, ci si a sutelor de rebeli iudei refugiati pe varful muntelui, care au preferat sa se sinucida in masa decat sa se predea romanilor. Spectatorii nu si-au luat la revedere cu celebra expresie iudaica 'La anul la Ierusalim!", ci cu 'La anul, la Turandot!", pentru ca in 2013 Opera Nationala a Israelului va reveni la Masada cu o noua montare.