De la Lenin la Ceausescu, toti conducatorii comunisti au considerat cinematograful o unealta foarte utila in transmiterea mesajelor ideologice. Nicolae Ceausescu, un autentic fan al celei de-a saptea arte, se implica activ in cenzurarea scenariilor care nu erau suficient de 'militante" sau in care apareau 'tovarase dezbracate". Despre toate acestea puteti citi in cartea 'Filmul surd in Romania muta", scrisa de Cristian Tudor Popescu.

Volumul, aparut de curand la editura Polirom, ia la puricat mai toate creatiile cinematografice ale epocii, de la cele care au facut o propaganda desantata regimului pana la cele, putine la numar, care au reprezentat o tentativa de disidenta prin arta.

Cartea incepe prin a explica cat de important era pentru comunisti cinematograful ca unealta de propaganda si manipulare a maselor.Primul care a inteles utilitatea cinematografului in lupta contra burgheziei a fost chiar marele tovaras Lenin, iar Trotki a si teoretizat pe baza acestei idei. 'Faptul ca de atata vreme, de aproape 6 ani, nu am luat in primire cnematograful dovedeste cat de lenti si de needucati suntem, ca sa n-o spunem verde, prosti. Arma asta care tipa sa fie folosita e cel mai bun instrument de propaganda," scria Trotki intr-un articol intitulat plastic 'Vodca, biserica si cinematograful".

Cum lumina calauzitoare a venit la inceputurile comunismului romanesc de la Moscova, tovarasii de la Bucuresti au luat in primire cu mult entuziasm aceasta arma pe care au folosit-o cu succes. Primele astfel de filme erau evident de inspiratie sovietica si aveau ca personaje pozitive secretari de partid, tarani care intrau de buna voie si nesiliti de nimeni in colectiva, muncitori pe santierele patriei reuniti sub sintagma 'oamenii muncii de la orase si sate", tractoristi care insamantau ogoarele CAP-urilor, dar si chiaburi loviti brusc de 'lumina" si convertiti la noua religie, comunismul. Evident ca personajele negative erau 'bughejii" in care bagau spaiama Ana Pauker si cu Dej, 'banditii "din munti, taranii caposi care nu pricepeau beneficiile cooperativizarii, vechii proprietari de fabrici, preotii care promovau 'opiumul popoarelor" si reprezentantii 'retrograzi" ai vechiului regim cunoscuti si sub numele de 'dusmanii poporului". Un personaj negativ constant al cinematografului comunist era intelectualul. Ca intr-un 'noi muncim, noi nu gandim" avant la lettre, orice tip cu ochelari care-si punea prea multe intrebari era suspect.

Diva cinematografului acelor vremuri era Lica Gheorghiu, fiica tovarasului Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, desi nu era nici pe departe o frumusete, era singura care avea dreptul sa poarte in film haine de la Paris si alte accesorii decadente de provenienta occidentala. Printre primele filme de propaganda comunista, CTP aminteste 'Rasuna valea", 'In sat la noi", 'Mitrea Cocor", dar si 'Valurile Dunarii", al lui Liviu Ciulei pe care il numeste 'Casablanca" al cinematografiei romanesti. Daca in 'Rasuna valea" din 1950 se glorifica munca voluntara la linia de cale ferata Bumbesti-Livezeni, deja zece ani mai tarziu, in 'Valurile Dunarii", lucrurile erau mult mai nuantate. In primul rand, disparuse din peisaj armata rosie eliberatoare, dar aparuse in filmul romanesc un personaj-cheie pe care CTP il numeste 'marele manipulator" al istoriei, scenaristul Titus Popovici, care reusea sa umanizeze o serie de personaje trasate caricatural pana atunci, fiind insa, tocmai prin talentul sau, un tip mult mai periculos decat culturnicii de rand.

Accederea la putere a lui Ceausescu a insemnat pe de o parte un dezghet, dar si, paradoxal, o cenzura mai activa. Tovarasul Nicolae Ceausescu, mare amator de filme comuniste, isi dorea ca 'in tot ce vom cere noi, tovarasi, trebuie sa razbata ca un fir rosu filmul militant, militant pentru conceptiile noastre despre lume si viata, pentru umanismul socialist." Ceausescu era revoltat de lipsa de sensibilitate a scenaristilor si a regizorilor la nevoile partidului, atacandu-i dur pe cei care se inspirau din filmul decadent, occidental. 'La ce sunt ei sensibili si receptivi? La faptul ca trebuie neaparat sa prezinte o artista dezbracata? Sa ma scuze tovarasele..."

Istoria fabricata de cuplul Popovici-Nicolaescu

Ceausescu considera partidul 'unicul producator" al filmelor si se implica activ in corectarea eventualelor derapari. CTP aminteste de discutia dintre Titus Popovici, Nicolaescu si Ceausescu pe tema scenariului la 'Mihai Viteazul". In incercarea de a-l umaniza pe domnitorul care se transformase intr-un activist de partid cu sarcini clare, scenaristul a dorit sa includa niste secvente erotice, lucru pe care dictatorul l-a refuzat categoric. 'Eu sunt de acord ca Mihai Viteazul a facut dragoste, dar trebuie sa stim ce sa redam, tovarasi. Sa redam si dragostea lui, dar daca aceasta nu a avut un caracter dominant in activitatea lui sau daca aceasta este numai ceva laturalnic, atunci sa o tratam laturalnic."
Unul dintre regizorii cei mai 'sensibili" la nevoile partidului era Sergiu Nicolaescu, care, mana-n mana cu Titus Popovici, rescria halci intregi de istorie distorsionand si falsificand fapte si biografii dupa cerintele Tovarasului. Asa se face ca Mihai Viteazul a ajuns 'cel mai iubit fiu al poporului", iar Mircea cel Mare ( ca nu era demn de un asemenea conducator apelativul de 'cel Batran") tinea cuvantari ca la plenarele PCR.

Disidentii Pintilie si Daneliuc

Printre regizorii sa le spunem disidenti, CTP ii aminteste pe Lucian Pintilie si pe Mircea Daneliuc. Despre 'Reconstituirea", autorul spune ca este 'cea mai avansata incercare anti-sistem din cinematografia epocii comuniste in Romania". Desi reprezentantii autoritatii nu sunt niste bestii, ci mai degrabaa niste executanti plictisiti, ei stiau una si buna: 'Jucati jocul! Chiar daca asta inseamna sa va prefaceti, sa mintiti". Sistemul se impune implacabil prin aducerea in rand a nealiniatilor.

Cat despre 'Croaziera" lui Mircea Daneliuc, CTP il considera un film de-a dreptul anticomunist si cu clare mesaje anti Ceausescu. Este pentru prima oara cand activistul de partid este prezentat complet negativ: primitiv, demagog, ticalos, turnator, incult, oportunist si fricos. Daneliuc a reusit sa faca portretul-robot al 'tovarasului" absolut. Conducatorul vasului, 'carmaciul" este prezentat ca un impostor, lucru extrem de curajos pentru un film din 1981. 'Ai o mentalitate de anii '50", ii spune reprezentantului partidului tanarul interpretat chiar de Daneliuc. 'Daca esti depasit, du-te acasa". Iar in finalul filmului 'presimtirea Revolutiei din 1989 tasneste din ecran."