"Cred că Ceauşescu bântuie prin clădirea teatrului naţional".
scris de Gabriela Lupu 03 noiembrie 2010
Marele regizor polonez Krzysztof Warlikowski, invitatul special al Festivalului National de Teatru, si-a expus crezurile artistice marti seara, intr-o intalnire informala cu presa.
Marele regizor polonez Krzysztof Warlikowski, invitatul special al Festivalului National de Teatru, si-a expus crezurile artistice marti seara, intr-o intalnire informala cu presa.
Fiind un nonconformist prin excelenta, el a emis cateva pareri care au impresionat si, pe alocuri, au si socat asistenta. 'Nu e corect sa montezi Shakespeare doar pentru a avea o astfel de piesa in CV", a spus el, 'dar daca esti un regizor homosexual si vrei sa montezi un Shakespeare pentru ca si el era gay, asta, consider eu, e o motivatie corecta". El a mai adaugat ca, pe vremuri, Shakespeare era un pasaport de accedere in lumea buna a teatrului. 'Directorii teatrelor le dadeau chiar si tinerilor sarcina sa puna in scena un Shakespeare pornind de la ideea ca macar textul e bun. Numai ca una e textul si alta e spectacolul in sine. Textul nu te salveaza de la esec, ba chiar, dimpotriva, as putea spune, cu cat e mai bun textul cu atat iti rupi mai usor gatul daca esti un regizor prost."
Cladirea Teatrului National duhneste a comunism
Aflat la prima vizita in Romania, Warlikowski a declarat ca, desi ii place Bucurestiul, fiind chiar gelos pe faptul ca Ceausescu nu a avut in distrugere eficienta pe care au avut-o bombele care au distrus complet Varsovia in cel de-al doilea razboi mondial, a simtit fiori reci pe sira spinarii cand a intrat in cladirea Teatrului National, care 'duhneste" a comunism. 'Il simt pe Ceausescu prin preajma. Cred ca bantuie pe aici", a comentat Warlikowski. 'Mie imi repugna pana si ideea de teatru national, pentru ca e o institutie ce-mi da un sentiment de cimitir. Dar am avut multi colegi romani si stiu ca ei isi doreau foarte tare sa lucreze la un teatru national, daca nu la Bucuresti, macar la Nationalul din Cluj sau la cel din Timisoara si, daca nu si nu, macar la Opera Nationala. In comparatie cu cladirea asta care arata ca un monument comunist, teatrul unde lucrez eu pare o pestera. De fapt, daca ma gandesc bine, chiar asta este: o pestera amarata, dar in care noi ne simtim foarte bine."
'Un actor homosexual nu poate juca un Hamlet bun"
Regizorul a explicat ca prefera sa fie un regizor independent, pentru ca intr-un teatru de stat establishmentul nu poate fi infrant. 'Daca as vrea sa montez acum «Hamlet» la Nationalul din Varsovia, mi s-ar impune o diva de vreo 60 de ani care sa o joace pe Gertrude, chiar daca e batrana, urata si buhaita de alcool. Iar in rolul lui Hamlet ar trebui musai sa distribui un actor homosexual de vreo 50 de ani, netinandu-se cont de faptul ca un homosexual nu ar putea in veci sa joace un Hamlet bun pentru ca, sa nu uitam, trebuie sa existe o «chimie» buna intre Ofelia si Hamlet." Referindu-se la artistii din lumea teatrului, el a comentat ca, 'daca facem acum pe strada un sondaj si intrebam, la intamplare, cativa trecatori daca vor sa joace intr-un spectacol sau intr-un film, nu s-ar gasi aproape nici unul care sa refuze. Toti oamenii se cred capabili sa fie actori, dar adevarul e ca numai cei putin «stricati» la minte pot fi niste artisti adevarati. Doar «masinariile» care nu functioneaza corect sunt potrivite pentru teatru", regizorul marturisind ca si el este usor 'deranjat", ca orice artist care se respecta. 'Eu sunt, de fapt, timid si introvertit, chiar daca nu se vede."
Blanche DuBois si Zubrowka
Povestind despre spectacolele sale, el si-a amintit, printre altele, cum, atunci cand voia sa va monteze la Paris 'Un tramvai numit dorinta", a primit vizita actritei Isabelle Huppert, care i-a spus franc: 'Vreau sa fiu Blanche," lucru la care el a raspuns: 'Stiu, doamna, si eu as vrea sa fiu Tennessee Williams". Cei doi au lucrat insa impreuna, in ciuda acelui schimb fermecator de replici. 'Am mai lasat si eu din pretentia de a fi Tennessee Williams, a mai cedat si ea. Cred ca, pana la urma, am facut o treaba buna, chiar si asa, intalnindu-ne la jumatatea drumului." La finalul reprezentatiei cu spectacolul sau 'Dibuk", la receptia oferita in cinstea sa de catre Institutul Polonez, Krzysztof Warlikowski a continuat jovial conversatia inceputa cu criticii in preambulul serii, la un pahar plin cu celebra vodca poloneza Zubrowka.










