Prezentat in avanpremiera la Festivalul de la Berlin, desi a impresionat suficient, la final n-a fost pe lista favoritilor, probabil si unde povestea e ceva mai complicata, cu detalii financiare care s-ar putea sa-I fi depasit pe membrii juriului pastorit de Isabella Rossellini si preponderent format din femei.

In cele 110 minute, veti afla multe despre inceputul crizei financiare din 2008, (totul aratat intr-un ritm ametitor, care aproape ca imbie la mai multe vizionari), cu tot ce inseamna falimentul unei banci de investitii, dar si afaceri complicate si adesea necurate, greu de demonstrat. Exista o incercare de salvare a situatiei, numai ca ar trebui multa atentie din partea spectatorului, ca sa nu se piarda in labirintul explicatiilor pentru foarte cunoscatori. Eventual n-ar strica o vizionare insotita de un expert de la Banca Nationala. Regizorul este specializat in reclame si documentare stralucite, iar filmul de fata este debutul lui in lungmetraj. La conferinta de presa de la Berlinala, Jeremy Irons, care are un rol extrem de antipatic, s-a dovedit exact contrariul personajului sau, punand o problema valabila oriunde in lume in momentul de fata, si anume ca niste minti stralucite sunt atrase spre sistemul bancar, unde se castiga mai bine, irosindu-si un posibil potential artistic, de exemplu. O alta figura interesanta este Zachary Quinto, actor si producator, pe care l-ati vazut de curand si in 'Care-i numarul tau"/'What's Your Number?" si cu siguranta il stiti din '24", 'Heroes", 'Sub pamant SRL" sau recentul 'Star Trek".

La liceu s-a remarcat in spectacole muzicale, care i-au adus si un Premiu Gene Kelly, dupa numele neintrecutului dansator al perioadei de glorie a acestui gen. Destul de neasteptata in aceasta distributie este Demi Moore, care pare a fi singura reprezentata a sexului frumos, acceptata, mai mult sau mai putin, printre barbatii foarte siguri pe ei, chiar si in momentele cele mai tensionate. Ingrijoratoare pare a fi atitudinea plina de cinism a celor care au puterea financiara si care cu siguranta exista si in viata reala. Scenariul care-i apartine tot lui J.C. Chandor este foarte temeinic documentat, probabil si cu gandul sa nu se faca de ras in fata cohortei de specialisti, de pe tot globul, care cu siguranta nu s-au simtit prea bine cand s-au recunoscut pe marele ecran. Kevin Spacey se vede clar ca joaca din tot sufletul incercand sa deschida ochii spectatorilor spre o lume intangibila in raport cu muritorii, depunatorii si datornicii de rand. Cu toate astea, aveau dreptate cei care afirmau ca nu poti uri un bancher, care arata ca acest stralucit actor, atat de indragit, in vreme ce altii spuneau ca tot scenariul nu ar fi decat un text in favoarea teoriilor lui Karl Marx. Stanley Tucci, la cei 50 de ani ai sai, este in plina forta creatoare, facand eforturi sa-si varieze cat mai mult interpretarea in diverse productii, chiar daca cel mai adesea i se ofera cam acelasi gen de erou sau mai putin erou.

Oricum e de remarcat cat de sofisticate au devenit toate aceste sisteme de pacalire, pana la urma a unei planete intregi si pentru asta este suficient sa revedem 'Wall Street" din 1987, pentru care eram chiar total nepregatiti, cand Michael Douglas ne facea sa ne impacientam de ceea ce s-ar putea intampla vreodata chiar si pe la noi...
Intrebarea ar fi daca nu cumva acest subiect atat de sensibil, incitant si enervant in acelasi timp, n-a fost in final in defavoarea productiei, care a speriat probabil prin veridicitatea sa si mai ales prin ideea pe care a indus-o ca toti din aceasta breasla actioneaza ca la un ordin, mai ceva ca o armata, in vreme de razboi!

PANICA PE WALL STREET/MARGIN CALL
SUA, 2011, 1h 50min.
Regia: J.C. Chandor.
Cu: Kevin Spacey, Paul Bettany, Jeremy Irons, Zachary Quinto, Demi Moore, Stanley Tucci.
Distribuit de Ro Image2000