De curand, in deschiderea Festivalului 'Anim'est" a fost prezentat in avanpremiera filmul 'Crulic - drumul spre dincolo", primul lungmetraj romanesc de animatie din ultimii 20 de ani.

Pelicula regizoarei Anca Damian, cunoscut director de imagine si documentarist, dar debutant in animatie, spune tragica poveste a romanului din Dorohoi Daniel Claudiu Crulic, care a murit intr-o inchisoare din Polonia in urma a 90 de zile de greva foamei prin care incerca sa-si sustina nevinovatia, fara a primi ingrijiri medicale sau asistenta consulara. Echipa de animatori a fost formata din Dan Panaitescu, Raluca Popa, Dragos Stefan, Roxana Bentu si Tuiliu Oltean.

Omul Daniel Claudiu Crulic a devenit un caz pe 18 ianuarie 2008, cand, la varsta de 33 de ani, a fost declarat mort, dupa ce a protestat fata de arestarea sa abuziva de catre autoritatile de la Varsovia, intrand in greva foamei. Protestul sau a luat aceasta forma extrema stiindu‑se absolut nevinovat. El era acuzat ca ar fi furat portofelul unui judecator polonez pe cand nici macar nu se afla in Polonia. Si ca dovada ca justitia este la fel de legata la ochi si prin alte parti de lume (desi faptul ca magistratii altora sunt la fel de incorecti si de corupti ca si ai nostri nu reprezinta o consolare), o doamna procuroare din Polonia a respins ca nefondate probele care il plasau pe Crulic in Italia la ora savarsirii furtului de care era acuzat. Cetateanul roman a facut insa in arest greva foamei timp de trei luni, intr-o tara civilizata, din Uniunea Europeana, timp in care a scris nenumarate scrisori la Consulatul Romaniei, care a ramas surd la chemarile lui.

Realitatea versus desenul animat

Cazul Crulic este socant si cutremurator in sine, dar devine cu atat mai cumplit cand vezi acest scenariu oribil, pe care doar viata putea sa-l 'scrie", transpus intr-un film de animatie. Desenele animate au de obicei continute in ele un soi de inocenta primordiala, fiind usor copilaresti, umanizand realitatea, dandu-i mereu ceva in plus, mai multa culoare si mai mult sentiment. De aceea universul lor este unul in care si adultul, si copilul se simt 'safe". Socul, pe care spectatorul il primeste din plin, ca o lovitura in plexul solar, este cu atat mai puternic cu cat crima, fie ea si in forma unei sinucideri asistate de un stat modern, cum a fost in cazul lui Bobi (cum ii spuneau apropiatii lui Claudiu Crulic), nu are ce cauta intr-un desen animat.

E o invazie inumana si indecenta a realitatii intr-un univers al copilariei. Iar personajul lui Crulic crede si spera pana in ultima clipa in dreptate, exact ca un copil care a vazut la viata lui multe desene animate in care eroii mici sau mari inving intotdeauna. Crulic face parte din 'desen", oamenii adevarati insa nu. Tocmai de aceea intr-un televizor ce pare facut de o mana nesigura, cu creionul, apar oameni in carne si oase, reprezentanti ai autoritatilor, decupati din jurnalele de stiri, care se leapada ca de Satana de orice legatura cu cazul Crulic. Intr-un final apoteotic, ministrul roman de Externe de atunci, Adrian Cioroianu, spune ca, desi nu se simte vinovat cu nimic, isi da totusi demisia. 'Lipitura" realitate-desen animat este dura si are un impact extrem de puternic si in scenele in care in desen apar brusc obiecte aproape 'vii", reale, ce au o dimensiune in plus fata de coala de hartie; sunt lucrurile care i-au apartinut lui Bobi: slapii, geaca, pixul si cana care mai poarta inca amprentele lui.

Emotia este coplesitoare si datatoare de fiori cand asculti vocea povestitorului, care nu este nimeni altul decat Crulic insusi. Bobi ne spune de dincolo de mormant cum a decurs toata tarasenia, iar tonul cald, cu un umor duios ca al povestirilor lui Creanga, in 'dulsili" grai moldovinesc al actorului Vlad Ivanov, reuseste imposibilul, si anume sa spuna o poveste atat de tragica cu detasare si fara note vindicative. 'Cine sa ma creada pe mine? Sunt un roman venit sa muncesca in Polonia si ma mai cheama si Iepure, ca asta inseamna «Crulic» in poloneza...", spune hatru vocea de dincolo care continua sa spuna, glumind, ca viata lui a fost ca o calatorie cu autobuzul si ca incape in doar 100 de poze. 'Da' v-ati gandit vreodati ci pozili pe cari li faciti s-ar putea si hii ultimili? Adici ultimili-ultimili?" Spre deosebire de alte stafii celebre, cum e cea a raposatului rege Hamlet, de pilda, cea a lui Crulic nu vrea razbunare. Asta nu il face sa semene nicidecum cu compatriotul sau ciobanasul moldovean din 'Miorita" pentru ca atata timp cat a fost viu, Bobi a luptat pentru a i se face dreptate. Iar faptul ca demersul artistic al regizoarei nu lasa cazul Crulic 'sub pres", acolo unde ar fi vrut multi sa ramana, este un omagiu adus luptei lui inegale cu sistemul.

Deviatiile unei societati asa-zis civilizate

Referindu-se la motivul pentru care povestea lui Claudiu Crulic a fost spusa apelandu-se la tehnica desenului animat, Anca Damian ne-a declarat: 'Filmul a ajuns la aceasta haina a animatiei dupa ce initial am pornit de la ideea docu-dramei in care sa apara un ziarist, un personaj care sa interactioneze cu persoane reale, martore ale acestei povesti. Claudiu Crulic devenea un pretext de-a analiza deviatiile la care s-a ajuns intr-o societate asa-zis civilizata, din secolul XXI, cu oameni care au putut fi martorii pasivi ai unei morti lente si care au putut sa nu faca nimic ca sa ajute un om care murea in fata lor. Au fost multi astfel de martori si din diverse medii. Dar prin ce a trecut Claudiu Crulic ramanea complet necunoscut, asa ca un vid in jurul caruia gravitau ceilalti cu frica sa nu cada in haul lui. Atunci mi-a venit ideea animatiei: puteam sa recreez acel vid. Animatia iti ofera libertate si m-am bucurat enorm de ea. Justificarea utilizarii animatiei a aparut de la sine: cum ar putea altfel povesti cineva din lumea de dincolo?".

Lunga lista a vinovatilor

Pe tot timpul documentarii, regizoarea s-a lovit de reticenta autoritatilor, dar a gasit, in mod surprinzator, si oameni care si‑au oferit ajutorul, iar faptul ca a avut un coproducator polonez i-a deschis o serie de usi la care ar fi batut altfel zadarnic. 'Exista in continuare o oarecare reticenta din partea Ministerului Afacerilor Externe vizavi de subiect, bineinteles ca nu sunt fericiti ca acest film apare. Am incercat sa le explic ca nu este un film ancheta, ca nu caut vinovati, ci ca m-a interesat povestea la nivel artistic. Le-am spus sa fie linistiti ca nu e un film care demasca, ci unul care incearca sa exploateze filonul uman al povestii", a explicat Anca Damian, care insa a fost la un moment dat si in fata vinovatilor de moartea lui Crulic. 'In timpul documentarii am descoperit tot acel lant de oameni care ar fi putut face ceva pentru Claudiu Crulic si care nu au miscat un deget. As fi putut face o lista, o lunga lista a celor care au fost in contact cu mersul evenimentelor si care sunt intr-o masura mai mare sau mai mica vinovati de moartea sa. Sigur ca in capul acestei liste sunt cativa, de la medicii din inchisoare la conducatorii penitenciarului si, desigur, cei de la consulat. Exista si oameni din afara acestor institutii care au stiut de cazul Crulic si nu au facut nimic pentru a-l salva. Am gasit insa si oameni integri. De exemplu, doctorul care l-a ingrijit pe Claudiu Crulic in ultimele zile, cel care a alertat de fapt pe toata lumea si care a dat declaratii chiar atunci, la cald, la televiziunea poloneza, spunand ca este inadmisibil ca intr-o tara civilizata un om sa fie lasat sa moara astfel."

Regizor si producator al filmului 'Crulic, Drumul spre dincolo", care a costat doar 292.000 de euro, Anca Damian a spus ca, desi era constienta ca acest proiect deranjeaza multa lume, a decis sa-l duca pana la capat totusi, 'pentru ca, daca nici noi nu facem nimic si lasam cazul sa fie ascuns sub pres, cum si-ar dori cu ardoare unii, am putea linistiti sa ne trecem si noi numele pe lunga lista a vinovatilor de moartea lui Claudiu Crulic".