'Debtocracy", documentarul difuzat pe Internet despre efectele crizei economice si istoria datoriei grecesti, provoaca o larga dezbatere publica, insumand peste un milion de vizualizari inca din primele zile de difuzare.

Protagonistii documentarului 'Debtocracy" sunt 200 de oameni, figuri publice semnatare a unei cereri pentru infiintarea unei comisii internationale de audit, care sa aiba drept scop clarificarea motivelor acumularii unei datorii suverane si condamnarea celor responsabili. Potrivit site-ului presseurop.eu, dupa prezentarea rezultatelor auditului Grecia are dreptul de a refuza rambursarea datoriei sale 'nejustificate", considerata a fi constituita prin acte de coruptie impotriva intereselor societatii.
Documentarul despre criza din Grecia (74 minute) este realizat de jurnalistii Katerina Kitidi si Aris Hatzistefanou, din banii lor si din cateva donatii de la prieteni. Este difuzat gratuit pe debtocracy.gr. din 6 aprilie 2011 si pe langa numarul mare de vizualizari, zilnic sunt postate opiniile partizanilor si adversarilor documentarului pe bloguri, pe Facebook sau pe Twitter. In primele cinci zile de la difuzare s-au inregistrat peste o jumatate de million de vizitatori.

Fara drept la replica

Difuzarea filmului 'Debtocracy" este considerata o actiune politica, fiind prezentata o singura perspectiva asupra examinarii evenimentelor care au condus Grecia pe malul prapastiei. Autorii au ales ca toate opiniile sa mearga in aceeasi directie, dupa cum ei insisi declara inca din primele minute ale documentarului: 'In aproape 40 de ani, doua partide, trei familii politice si cativa mari patroni au condus Grecia la faliment. Ei au incetat sa-si plateasca cetatenii pentru a-si salva creditorii".
In film, se precizeaza ca in cei 190 de ani scursi de la revolutia din 1821, Grecia a fost nevoita sa se imprumute o singura data, in timpul ocupatiei germane, in rest fiind doar beneficiara creditelor.
Kitidi si Hatzistefanou nu au dat ocazia sa-si exprime punctul de vedere celor pe care ii considera 'complici" ai falimentului national. Premierii si ministrii de finante din ultimii zece ani in Grecia sunt prezentati drept verigi ale unui lant de conspiratori care au impins tara in hau.
Mai mult decat atat, Dominique Strauss-Kahn, directorul General FMI este comparat cu dictatorul George Papadopoulos (prim-ministru sub regimul coloneilor intre 1967-1974). Paralela este stabilita cu o usurinta remarcabila de la inceputul documentarului, dar fara ca Strauss-Kahn sa aiba dreptul la cuvant. Cand a fost intrebata 'De ce nu cere parerea persoanelor aratate cu degetul?", realizatoarea Kateina Kitidi a raspuns ca 'aceasta este o intrebare de pus mai multor organe de presa care in ultima vreme nu difuzeaza decat un singur punct de vedere asupra situatiei. Noi credem ca oferim o alta abordare, care lipsea de mult timp".

Internetul, arma politica a cetatenilor

Potrivit publicatiei Athens News, realizatorii au reusit sa stranga de la donatorii individuali 7.790 euro, bani necesari producerii filmului.
Aris Hatzistefanou spune ca ceea ce conteaza este independenta documentarului: 'Nu am avut de ales". Si adauga: 'Pentru a evita constrangerile cu privire la continutul filmului pe care le-ar fi impus cu siguranta eventualii producatori, institutiile sau partidele, ne-am adresat publicului pentru a acoperi costurile de productie. Documentarul apartine deci 'co-producatorilor' nostri care au facut donatii pe internet si de aceea nu exista probleme de drepturi. Scopul nostru este, oricum, sa-l difuzam cat mai larg posibil", explica Hatzistefanou.
Documentarul foloseste precedentul Ecuadorului, in care o initiativa asemanatoare a avut loc in 2007, si al Argentinei pentru a sustine argumentul cum ca raportul unei comisii de audit poate fi folosit drept instrument de negociere pentru a sterge o parte din datorie si din inghetarea salariilor si pensiilor.
'Incercam sa luam exemplele unor tari precum Argentina si Ecuador, care au spus 'Nu" FMI-ului si creditorilor straini care impovarasera, fie si partial, cetatenii. In acest scop, am vorbit cu oamenii care au condus auditul in Ecuador si care au dovedit ca o mare parte a datoriei era ilegala", continua Katerina Kitidi. Insa in 'Debtocracy" se evita sublinierea diferentelor majore si evidente intre Ecuador si Grecia. Una ar fi ca Ecuadorul are petrol, mai subliniaza presseurop.eu.