Cum au apărut primele cinematografe la Cluj.
scris de Ancuța-Lăcrămioara Chiș 29 august 2013
Cinematograful - descoperirea fratilor Louis si Auguste Lumière, patentata in 1895 a ajuns la Cluj in anul 1906. Destul de curand daca ne gandim ca abia cu un an inainte s-a introdus in Cluj electricitatea. Proiectia a avut loc intr-o incapere de pe Str. Regele Ferdinand. Primele 'vederi' (denumirea initiala a imaginilor proiectate) infatisand trenul care venea spre spectatori, bulevarde pline de trecatori si alte imagini din viata de zi cu zi fascinau prin 'realitatea' izbioare care pana atunci nu mai fusese surprinsa cu atata fidelitate. Desi initial un film era de 50 de secunde, autorii au combinat mai multe benzi si au obtinut proiectii de cate 10 minute. Privit cu reticenta de lumea buna, cinematograful a fost popularizat initial ca fenomen de balci. In ciuda inconvenientelor, in perioada interbelica deja, cinematografia a devenit o industrie foarte profitabila cu incasari de milioane de dolari si staruri internationale.
Cinematograful - descoperirea fratilor Louis si Auguste Lumière, patentata in 1895 a ajuns la Cluj in anul 1906. Destul de curand daca ne gandim ca abia cu un an inainte s-a introdus in Cluj electricitatea. Proiectia a avut loc intr-o incapere de pe Str. Regele Ferdinand. Primele 'vederi' (denumirea initiala a imaginilor proiectate) infatisand trenul care venea spre spectatori, bulevarde pline de trecatori si alte imagini din viata de zi cu zi fascinau prin 'realitatea' izbioare care pana atunci nu mai fusese surprinsa cu atata fidelitate. Desi initial un film era de 50 de secunde, autorii au combinat mai multe benzi si au obtinut proiectii de cate 10 minute. Privit cu reticenta de lumea buna, cinematograful a fost popularizat initial ca fenomen de balci. In ciuda inconvenientelor, in perioada interbelica deja, cinematografia a devenit o industrie foarte profitabila cu incasari de milioane de dolari si staruri internationale.
Apetit pentru noua arta
Cele sapte cinematografe din Cluj reflecta apetenta publicului pentru noua arta. Daca in curtea Palatului Bánffy baroana Sarolta Bánffy a infiintat un cinematograf select, cinematograful Edison era cunoscut drept cinema-ul 'cu sobolani'.
Comunismul a transformat cinematograful dintr-o forma de petrecere a timpului liber intr-un instrument al propagandei. Titluri ca Asa s-a calit otelul, Maestrii recoltelor bogate, Balada Siberiei au aparut dupa 1948 in cinematografele cu nume rasunator socialiste: 23 August, Josza Bella (un ilegalist clujean), Victoria, Steaua Rosie si nu in ultimul rand Republica (cel mai mare cinematograf din Transilvania care a fost dat in folosinta in 1962 si care avea 1.010 locuri).
Daca in perioada interbelica cele mai noi productii de la Hollywood puteau fi vizionate in cinematografele clujene, in primii ani ai comunismului Festivalul Filmului Sovietic umplea salile, pentru ca sindicalistii aveau o reducere de 50% din pretul biletului, dar si filmele muzicale cu Elvis sau Gianni Morandi faceau sali pline saptamani la rand. Cinematografele in aer liber functionau ca gradini de vara si aveau mare succes, iar pe langa cofetarii si restaurante erau principalele locuri de atractie pentru petrecerea timpului liber.
Cinematograful Rio (Muncitoresc) s-a specializat in difuzarea filmelor western.
Doua bilete originale s-au pastrat pana azi datorita unei intamplari romantice. Un cuplu urma sa se intalneasca pentru a viziona un film la cinema Republica (1 oct. 1972). Fata nu a mai venit, iar baiatul a pastrat biletele pentru a-i arata ca el a fost totusi acolo la ora si la data stabilite. Cei mai multi baieti vindeau biletele atunci cand partenera nu mai venea, iar persoanele care nu mai apucasera bilete la case ii cautau pe baietii singuri pentru 'un bilet in plus'. Acest baiat (acum pensionar) a pastrat peste timp un document valoros atat din punct de vedere sentimental, cat si istoric. Finalul povestii este ca protagonistii s-au casatorit.










