S-a incheiat de curand o noua editie a festivalului 'Divan", organizat la Portul Cultural Cetate, eveniment dedicat in egala masura cinefililor si gurmanzilor.

Desfasurat sub titlul generic 'Evadarea din Balcani", festivalul a avut invitati o serie de cineasti mai mult sau mai putin balcanici din tari precum Grecia, Albania, Macedonia, Serbia, Bosnia, Rusia, Muntenegru si, cu voia dumneavoastra ultima pe lista, Romania. Cele mai multe dintre filmele selectionate au facut, dupa cum o cerea chiar tema din acest an a festivalului, apologia evadarii din Balcani, evadare nu doar fizica, ci si morala.

Intr-unul dintre cele mai apreciate filme dintre cele prezentate, 'Alive!", al regizorului albanez Artan Minarolli, se vorbeste despre cutumele traditionale ale comunitatilor rurale din Albania, care, desi vin tocmai din Evul Mediu, sunt in continuare aplicate si in zilele noastre. Este vorba despre razbunarea ritualica si despre luptele sangeroase care sunt lasate mostenire din tata-n fiu pentru ca asa scrie in vechea lege, in 'Kanun" (cod de legi din secolul al XV-lea).

Filmul lui Minarolli porneste de la un caz real, al unui student care a trebuit sa fuga din tara pentru ca era urmarit de o familie din satul parintesc cu care familia sa era in 'razboi" de vreo 200 de ani.

Luptele sangeroase dintre familii si fecioarele-barbati

Desi el personal nu ucisese pe nimeni si habar nu avea despre toate aceste lupte sangeroase si despre regulile lor, el ducand o viata cat se poate de pasnica ca student la literatura albaneza la Universitatea din Tirana, afla dupa moartea tatalui sau ca a devenit o 'tinta vie". In ciuda incercarilor sale de a trata subiectul ca un om rational al secolului XXI, nu gaseste intelegere in cadrul comunitatii sale, care se supunea vechilor legi.

Ajunge fugar si, in cele din urma, trebuie sa ucida pentru a nu fi el cel ucis. Cand il omoara pe cel care-l vana, tanarul descopera cu surprindere ca baiatul care trasese in el era de fapt o femeie, aici regizorul facand trimitere la o alta realitate a Albaniei rurale, si anume cea a fecioarelor-barbat. In familiile fara baieti, una dintre fiice era fortata sa-si duca toata viata ca un barbat, fiind imbracata in haine de baiat si facand munci de barbat. Fecioarele-barbati deveneau astfel capul familiei, asumandu-si si reglarile de conturi dintre clanurile aflate in lupte sangeroase.

Morala patriarhala versus revolutia sexuala

Tot o evadare din stransoarea legilor patriarhale promova si un alt film prezentat in festivalul de la Portul Cultural Cetate. Este vorba despre pelicula 'Frumusetea pacatului", realizata in 1988 de regizorul Zivko Nikolic. Acest film ce vine din Iugoslavia comunista este cu atat mai surprinzator cu cat el vorbeste despre revolutie, dar nu de una politica, ci de una sexuala. Este greu de crezut ca un astfel de film a putut fi realizat si difuzat pe marile ecrane intr-o tara comunista. P

elicula urmareste un cuplu de tineri casatoriti dintr-un sat din creierii muntilor, unde comunitatea traia dupa legile stravechi, conform carora femeile adultere erau ucise ritualic de barbati crapandu-li-se capul cu un baros imens, iar actul sexual se facea cu cei doi soti imbracati, in timp ce chipul femeii era acoperit cu o panza neagra. In cautarea unui loc mai bun de munca, ei ajung pe coasta Marii Adriatice, unde lumea era cu mult mai liberala. Colac peste pupaza, femeia isi gaseste de lucru intr-o colonie de nudisti. Principiile celor doi oameni simpli sunt serios zguduite, ca de altfel si viata lor de familie.

Mabo Siria si vin de la Cetate

Dar nu doar filme au fost prezentate la Cetate, ci si o serie de demonstratii culinare, iubitorii de film fiind rasplatiti cu tot soiul de nebunii precum sarmale fierte in vin, stufat de ied, berbec la protap si multe alte delicii gastronomice. Concertele au fost si ele la mare cinste, printre cei care au evoluat pe malul Dunarii fiind Marius Mihalache, Irina Sarbu, dar si celebra fanfara Mambo Siria, cu nea Marin Schiopu in 'rol" principal. Vinul casei (pus cu generozitate la dispozitia oaspetilor de gazda evenimentului, poetul Mircea Dinescu) a curs si el in valuri, asa ca cei prezenti au avut motive serioase ca in fiecare seara sa exploreze oferta cinematografica, muzicala, gastronomica si bahica a festivalului pana tarziu in noapte.

Dupa un asemenea rasfat, participantii au fost cu totii de acord ca, in unele cazuri, ca in cel de fata de pilda, cel mai bine este totusi sa ramanem in Balcani. Asa ca evadarea se amana pe alta data.

Filmul albanez 'Alive!" trateaza lupta dintre vechi si nou