In aceasta saptamana va intra si pe ecranele din Romania controversatul film al lui Clint Eastwood 'J. Edgar", care prezinta un portret nu prea ma­gu­litor al politicianului al carui nume a devenit sino­nim cu faimosul FBI. In rolul omni­potentului per­sonaj apare Leonardo DiCaprio, despre care criticii spun ca nu mai poate de data aceasta rata Oscarul.

John Edgar Hoover, nascut pe 1 ianuarie 1895 si mort pe 2 mai 1972, a fost directorul Biroului Federal de Investi­gatii de la 10 mai 1924 pana la moartea sa, adica timp de 48 de ani. J. Edgar Hoover a ramas cel mai mult timp in fruntea unei agentii americane, servind sub opt presedinti, de la Calvin Coolidge la Richard Nixon. Dupa el, ca istoria sa nu se mai repete, pentru functia de director al FBI a fost instaurat un mandat de zece ani.

Travestitul Hoover

Tocmai pentru ca este vorba despre unul dintre personajele-simbol ale Statelor Unite, filmul lui Clint Eastwood a suscitat un interes deosebit, dar a fost si samanta de scandal. Unul dintre motivele pentru care americanii conservatori s-au infuriat a fost acela ca filmul prezinta, chiar daca oarecum voalat, apetenta lui Hoover pentru travesti si chiar pasiunea deloc nevinovata pentru barbati, el fiind suspectat ca ar fi avut o relatie de lunga durata cu adjunctul sau, Clyde Tolson. Clint Eastwood, intr-un interviu pentru 'Le Figaro", a explicat de ce a ales sa faca un film despre Hoover.

'Eu am copilarit in anii '40 si J. Edgar era deja o celebritate. Aparea la televiziune, in jurnalele de stiri, si era prezentat ca politistul-sef al Americii, care conduce cu o mana de fier destinele natiunii, eroul care lupta cu raufacatorii, ii prinde si-i pune la pastrare pentru mult timp. Ce ma impresiona pe mine atunci era misterul lui, era perfect ca erou de cinema. De altfel, Hoover a ramas pana la capat un mister. Si astazi unii il aduleaza, iar altii il detesta. Paradoxal, si unii, si altii au dreptate. Primii il considera un geniu vizionar, cei din tabara adversa il socotesc un manipulator paranoic si extremist, un dement insetat de putere care se folosea in lupta cu adversarii politici de dosare secrete, utilizand pe scara larga santajul. Se stie ca, dupa moartea sa, fidela lui secretara, Helen Gandy, a distrus acele dosare. In plus, Hoover vedea peste tot spioni si comu­nisti. Asta devenise o obsesie pentru el", a mai spus regizorul.

Intrebat daca este sigur ca Hoover a fost homosexual, cum se sugereaza in filmul sau, Clint Eastwood a replicat ca: 'Asa se zvonea pe vremea aceea, ca-i place sa se imbrace in haine feme­iesti si ca are o prietenie cam suspecta cu numarul doi din FBI, pe care tot el l-a promovat. Dar, ca sa fiu sincer, nu m-a preocupat foarte mult daca este adevarat sau nu pentru ca nu am vrut sa fac un film documentar. Si tocmai asta mi-a placut la scenariul lui Dustin Lance Black (cel care a primit un Oscar tot pentru scenariul unui film biografic, 'Milk"), ca nu prezinta doar viata lui Hoover intr-un mod plicticos si bazat strict pe fapte, ci ca lasa loc si fictiunii. La urma urmelor, filmul e o arta, nu un buletin de stiri anost".

FBI, 'capela preotului Hoover"

La randul sau, Leonardo DiCaprio a povestit tot pentru 'Le Figaro" cum a reusit performanta de a-l interpreta pe Hoover de la varsta de 22 ani pana la cea de 77 de ani. 'Pe langa arta, am folosit si multa tehnica. In primul rand, inainte de filmare stateam zilnic cam 5-6 ore la machiaj. Machioza mea, Sian Grigg, cu care lucrez inca de la «Titanic», a facut o treaba extraordinara. Eu, sub toate mastile alea de latex, simteam ca ma sufoc, caci mai sunt si claustrofob pe deasupra. In plus, trebuia sa port nu una, ci doua perechi de lentile de contact si trei feluri de aparate dentare. Imi dadea un sentiment foarte ciudat sa ma privesc in oglinda si sa nu ma recunosc. Exista pericolul de a da impresia de masca, de imobilitate, sub toate straturile acelea de latex, asa ca eu imi chinuiam foarte mult muschii fetei sa actioneze, ca miscarea sa strabata prin toate 'paturile" alea".

Despre personajul sau, DiCaprio spune ca: 'a fost fara indoiala un mare patriot, un om care s-a daruit cu totul cauzei tarii sale, ca un preot care-si dedica viata Bisericii, facand inclusiv juramant de castitate si, chiar daca poate parea fortata com­paratia, FBI era intr-un fel capela in care slujea 'preotul" Hoover. Problema cu el a fost ca a stat mult prea mult timp la putere, ca nu a stiut cand sa se opreasca. Pentru a se pastra in functie a apelat la tot felul de metode, care de care mai dubioase si mai la limita legii. A dezvoltat tot felul de manii si de obsesii, iar pana in final a ajuns doar un dinozaur politic paranoic ce se opunea cu toata forta de care era capabil oricaror schimbari."

Referindu-se la modul cum isi alege personajele pe care le joaca si regizorii cu care colaboreaza, Leonardo DiCaprio a spus ca este in permanenta nemultumit de ceea ce face si ca e un neobosit 'scormonitor". 'Mi-ar placea sa joc si in comedii, dar nu pentru ca e la moda sau din vreun calcul financiaro-carieristic, ci pentru ca vreau sa explorez si alte zone. Insa am o oroare organica fata de lucrurile vulgare si kitchoase, asa cum sunt, din pacate, cele mai multe comedii create la Hollywood. Mi-a placut mult sa joc personalitati puternice ca J. Edgar Hoover, Howard Hughes sau Jay Gatsby pentru ca, trebuie sa recunosc, si eu sunt un tip foarte ambitios".

Clint Eastwood a avut de zis despre starul sau nu mai lucruri bune: 'Inca de la 16 ani era un actor matur. Iar dupa uriasul succes din "Titanic" ar fi putut foarte bine sa continue sa joace june-primi romantici in dramolete stupide si in filme plangacioase. Ar fi putut sa interpreteze tot felul de eroi salvatori ai planetei din benzi desenate, sa joace in blockbustere, in filme de actiune sau in pelicule 3D. Nu s-ar fi chinuit prea tare, s-ar fi umplut de bani si si-ar fi asigurat viitorul. Dar, in loc de toate astea, Leo a fost foarte selectiv cu filmele in care a aparut si a preferat mereu arta, si nu imbogatirea facila. Nu pot avea decat un imens respect fata de un astfel de artist," a incheiat Clint Eastwood.

Vox populi

Opinia publica este divizata in ceea ce priveste filmul lui Clint Eastwood, in functie de modul cum se raporteaza la personalitatea lui J. Edgar Hoover. Vechi oficiali ai FBI s-au declarat socati de film pentru ca ar scoate la lumina mai multe schelete din dulapul serviciilor secrete, si nu doar din biografia sefului. Unii istorici americani au luat foc pe motiv ca o serie de fapte reale sunt ignorate complet, iar altele, care au circulat doar ca barfe in epoca, sunt inflorite, frumos impachetate si 'vandute" ca autentice, iar unii critici de cinema s-au simtit 'tradati" in astep­ta­rile lor de fini 'degustatori" de arta pentru ca filmul pica adeseori in comercial, fiind prin aceasta taxat ca 'mult prea hollywoodian". Au fost insa si multe voci care au laudat filmul si l-au aparat pe regizorul Clint Eastwood, 'care nu a vrut neaparat sa faca politica sau sa trateze in mod istoric si documentar subiectul, ci sa creioneze un portret omului J. Edgar Hoover, care, cel putin in ultima parte a vietii, ajunsese un insingurat si un nefericit".