Cu putina vreme inainte de lansarea albumului "Let Them Talk" in Statele Unite, Gavin Edwards a devenit umbra lui Hugh Laurie timp de suficiente zile cat sa fure de la acesta cateva dintre parerile sale cele mai sincere. The New York Times publica un reportaj realizat cu si despre omul Hugh Laurie, personajul Dr. House, pianistul de blues de pe albumul "Let Them Talk" si autorul romanului "Traficantul de arme".

Hugh Laurie canta blues
de Gavin Edwards

In ziua interviului Hugh Laurie avea dureri puternice. Sursa imediata a chinului sau era o voce feminina, plata si fara strop de emotie care putea fi auzita intr-un lift la Muzeul de Istorie Naturala din Londra.

"Peste 100 de oameni de stiinta lucreaza aici si acest muzeu este casa a milioane de specii," spunea vocea. Laurie s-a cutremurat si-a pus mainile pe tample si cauta cu privirea o cale de scapare. Fara noroc. Inca se afla intr-un lift. "Urasc aceasta voce atat de mult," spuse actorul. "Ti-ai luat cardul NaturePlus?" continua vocea. Laurie, de acum cocosat, scotea zgomote puternice pentru a-i acoperi glasul. Cand usile liftului s-au deschis a maimutarit vocea spunand "Bine ati venit in rai. Intrati pe usa din stanga, focul vesnic va asteapta."

Hugh Laurie s-a plimbat pe holurile expozitiei "Cocoon". Muzicianul a ales acest loc pentru interviu pentru ca el simte ca nu are nici un habitat al sau.

Laurie si-a construit cariera pozand ca un personaj exotic si cotropitor. A cunoscut succesul ca actor de comedie si ca scriitor in Anglia sa natala, dupa care s-a mutat la Hollywood pentru urmatorii opt ani, incasand cecuri grase si multe nominalizari la Emmy interpretand rolul unui american: medicul Gregory House. Acum, lanseaza in SUA albumul de blues "Let Them Talk", care va fi disponibil de pe 6 septembrie peste ocean, dupa ce a ajuns pe locul al doilea in topurile din Marea Britanie, in urma deja celebrei Adele.

In mijlocul galeriei, dupa un tur presarat cu pareri personale si povesti despre exponate, Hugh Laurie a facut cateva estimari cu privire la diferentele culturale dintre Anglia si Statele Unite. "Suntem diferiti cam in proportie de 5% in aproape orice domeniu, mai putin cand vine vorba de religie. In cazul religiei, diferenta este undeva la 300%."

Un student de origine asiatica a intrerupt discuta proaspat inceputa cerandu-i lui Laurie un autograf si permisiunea de a face o fotografie. A semnat, dar a refuzat poza explicand :"Urasc fotografiile. Fura cate ceva din sufletul meu, care este si asa destul de putin, asa ca nu imi permit sa il pierd. Nu poti pur si simplu sa le spui prietenilor tai ‘L-am cunoscut pe Steve Martin'? Nu e destul? Prietenii tai nu te cred?"

"Hugh este cea mai mare pacoste"

"Hugh este cel mai nefericit om de pe planeta. Hugh este complicat, Hugh are stari contradictorii. Hugh poate fi cea mai mare pacoste," spune Robert Sean Leonard, cel care il interpreteaza pe Wilson in serialul "Dr. House", cel mai bun prieten al doctorului.

Nefericirea despre care vorbeste Leonard nu este o poveste de ieri sau de astazi, ci de 52 de ani. Laurie s-a nascut pe 11 iunie 1959 si si-a petrecut copilaria langa Oxford, Marea Britanie. Cel mai mic dintre patru copii, actorul se descrie ca un "copil groaznic" si o sursa permanenta de frustrare pentru mama sa care suferea de schimbari de comportament, cel mai probabil ca urmare a unei boli psihice (mama sa a decedat in 1989. Tatal sau, de profesie medic, a murit in 1998). A urmat cursurile prestigiosului liceu Eton, unde si-a cultivat obiceiul de a copia la testele de franceza si de a fuma in baia liceului, dupa care a fost admis la Cambridge unde s-a specializat in antropologie si arheologie.

Suferea de mononucleoza ceea ce i-a incheiat destul de devreme o cariera promitatoare in sport. Dupa ce s-a resemnat cu aceasta idee, a intrat in trupa de comedie Cambridge Footlights alaturi de Stephen Fry si de Emma Thompson, cu care avea o relatie la acea vreme. (actrita l-a descris ca fiind "lugubru de atragator, ca un tipar bine dotat"). Dupa absolvire, in 1981, Fry si Laurie au format un duo comic si au debutat in "Jeeves and Wooster" pe micul ecran si apoi au filmat patru sezoane din "A Bit of Fry and Laurie". Curand Laurie a devenit un faimos actor de comedie in tara sa natala, specializat in rolul aristocratului idiot.

House: Am aflat ca atunci cand vrei sa stii adevarul despre o persoana, cel mai putin indicat lucru este sa intrebi persoana in cauza.

Serialul "House M.D." a debutat pe canalul Fox in noiembrie 2004. Pana in 2008 era cotat ca fiind cel mai bun serial de fictiune din Statele Unite si cel mai urmarit la nivel global. In Marea Britanie insa "Dr. House" nu a prins atat de mult la public, ba chiar Fry declara ca era intrebat ce s-a mai intamplat cu Laurie cand se intalnea cu apropiati prin Londra. Seria televizata se indeparteaza de conceptul clasic al productiilor de gen si se axeaza pe informatie si pe obtinerea diagnosticului corect prin eliminarea variantelor eronate. Mai mult decat atat, ceea ce ar putea aparea ca un concept modern de secol 21, este de fapt bazat pe un personaj al anilor 1800: Sherlock Holmes. Laurie nu se astepta ca serialul sa devina atat de urmarit. "Toti ma asigurau ca se va incheia in cateva saptamani. Mi-a luat ceva timp pana sa imi dau seama ca ceea ce se intampla este real,"marturiseste actorul.

Familia sa nu a parasit niciodata Marea Britanie pentru Los Angeles. El s-a casatorit cu Jo Green, administrator de teatru si are trei copii in varsta de 18, 20 si 22 de ani. Parerea sa este ca sezonul la care lucreaza in prezent este si ultimul sezon al serialului, ca urmare a scaderilor de audienta, chiar daca ramane unul dintre cele mai bune programe ale canalului Fox. "Am avut un succes fantastic. Si a tinut suficient de mult timp cat sa devin nu un doctor bun, ci chiar un specialist," adauga Laurie.

Multi actori gasesc imbucuratoare profesia lor care ii obliga sa pretinda ca sunt altcineva. Laurie, pe de alta parte, pare mult mai interesat sa elimine propria sa personalitate. Cand joaca, Laurie nu are nevoie sa fie el insusi. Din punctul sau de vedere, rolul House este o vacanta de lux: un medic cinic si agresiv. Cu cat Laurie il joaca mai mult pe House cu atat personajul imprumuta cate putin din omul Hugh Laurie: accentele amuzante, muzica, pasiunea pentru motociclete. Laurie l-a remodelat pe House pana l-a adus la propria imagine: o haimana fermecatoare permanent urmarita de un nor negru. Sa scapi de propria fiinta nu este intotdeauna atat de usor cum pare.
Hugh povesteste cum unii actori vad chiar si sase moduri in care poate fi jucata o scena si apoi agonizeaza incercand sa decida care e cel mai bun dintre ele. "Cand am citit scenariul stiam exact cum trebuie sa fie. Lupta mea este sa pun pe ecran ceea ce am in cap. Ceea ce ar putea fi gresit," spune actorul.

Fry adauga: "Daca platourile serialului sunt considerate a fi un loc tensionat, asta se intampla din cauza perfectionismului lui Laurie."

"Eu spuneam "trebuie sa facem ceva. Nu putem sa nu facem nimic, doar pentru ca nu e perfect"", adauga Fry referindu-se la perioada in care scriau impreuna scenarii.

Este Laurie fericit ca il interpreteaza pe House?

"Nu stiu. Nu este o intrebare pe care mi-o pun adesea. Eu echivalez fericirea cu multumirea, multumirea cu complacerea si complacerea cu dezastrul iminent," spune actorul. Tonul sau este unul afabil, deloc marcat de emotie, de parca ar descrie pe altcineva. "Mi-am petrecut o parte din viata proiectand viitorul. Oamenii se asteapta ca eu sa fiu prostanac si amuzant, in esenta vesel. Dar acum sunt mai apropiat de mine insumi decat eram inainte," adauga Laurie.

De curand a primit cea de a sasea nominalizare la Emmy pentru "Dr. House", dar nu a castigat niciodata. Raspunsul lui a fost un citat pe care il atribuie generalului Douglas MacArthur, ca nicio veste nu este pe cat de rea sau buna pare in prima instanta. "Ceea ce e politicos sa faci este sa spui ca nominalizarea este un mare compliment, dar ca esti totusi nemultumit.Oricum ar parea pe sticla, realitatea este ca petreci patru ore in haine incomode si mirosi aftershave-ul altora si ai impresia ca parca vag cunosti pe cate cineva, dar nu esti sigur daca ai impresia asta doar pentru ca l-ai vazut in vreun film. Si mai este si nelinistea aceea pe care o simti in stomac cu privire la ce se va intampla daca vei primi premiul. Ca va trebui sa te ridici si sa spui ceva. Si te rogi sa fie altcineva. Dar nu poti sa spui asta. Trebuie sa spui ‘Ma simt foarte onorat si flatat si indatorat membrilor Academiei'- oricine ar fi ei.... Stai. Probabil chiar sunt unul dintre ei," spune britanicul.

Hugh Laurie: "Nu am stiut niciodata sa imi administrez banii. Voi cumpara orice este scump."

Intr-o duminica dimineata, Laurie a venit la interviu la volanului unui Galaxie 500 model din 1966, decapotabil, de culoare rosie. Starea sa de spirit era cu mult mai buna. Am discutat cu el rapoarte care il pozitionau drept cel mai bine platit actor de televiziune. A negat, desi a recunoscut ca este "ridicol" de bine platit si a adaugat ca este recompensat foarte scump sa simuleze ca este un doctor, fata de cum era platit tatal sau, care era intr-adevar medic.

Si-a dorit un Galaxie de cand avea 19 ani. Recent, si-a cumparat masina fara sa clipeasca. "Este amuzant, cea mai mare diferenta este ca acum ca am masina nu mai am dorinta. Ador aceasta masina, dar a ravni la ea era mult mai imbucurator," se amuza Laurie. La doua zile dupa interviu mi-a trimis un e-mail dupa ce a meditat multa vreme la ce a spus: "Cum de am putut indrazni sa ma plang de o asemenea situatie neplacuta, cand de fapt nu este nici macar o situatie. Mi-as putea recastiga dorinta pentru Galaxie daca as scapa de masina."

Laurie si-a dat seama ca si-a uitat buletinul cand a ajuns la platourile de filmare in prima zi de lucru de dupa pauza dintre sezoane. A zambit si a spus "Acesta va fi un test interesant. Vom vedea acum cat de bun este serialul. Voi incerca sa par increzator si cu un zambet de victorie." S-a apropiat si a salutat gardianul cu un accent american. A fost lasat sa intre fara sa prezinte actele.

Din acel punct, discutia a luat o alta turnura, subiectul devenind diferentele dintre televiziunea britanica si americana. "Cred ca oamenii frumosi arareori sunt buni in televiziune. Si televiziunea americana face aceasta concesie inca de la inceput - nu va fi bun, dar macar va arata bine. Vom avea fete frumoase in tricouri stramte cu insigne FBI si barbati bine facuti cu mult gel de par. Ceea ce inseamna ca am trecut de prima lege a divertismentului. Cred ca este complet gresita atitudinea asta. Gloria televiziunii americane este Dennis Franz," opineaza actorul.

Laurie s-a indreptat spre cabina de machiaj. Odette Annable, o bruneta splendida care interpreteaza rolul unui medic in inchisoare in primul episod al sezonului era asezata pe un scaun langa el. S-a intors spre ea si a intrebat-o daca e totul in regula si daca cei de pe platou o trateaza cum trebuie. Tanara a raspuns ca da. "Usa mea este deschisa," spune el. "Multumesc," replica Odette. "Bine. Nu este chiar adevarat ce am spus," glumi el. Ea afisa un zambet incert.

Actorul s-a dus apoi spre rulota sa sa se schimbe. In fata usii masinii erau doua pasari flamingo de plastic. "E posibil sa fi mentionat la un moment dat pasarile flamingo in gluma. Trebuie sa am grija cu ce glumesc. Sunt o persoana importanta aici, iar glumele au mod straniu de a deveni realitate," explica el.

Cu multi ani in urma, Fry si Laurie au fost intrebati a cui cariera ar vrea sa o urmeze in viitor. Fry l-a numit pe dramaturgul Alan Bennett. Laurie a optat pentru un amestec intre Peter Ustinov si Clint Eastwood si poate cu o minora influenta marca Mick Jagger.

Pana si Laurie considera ca alegerile lui sunt putin bizare: "A fi Peter Ustinov deja inseamna sa fii vreo sase oameni, pentru ca el era un talentat actor, scriitor, regizor si povestitor. Pare gresit sa alegi pe cineva cu atat de multe fatete si sa mai si adaugi inca doua. Clint Eastwood si Mick Jagger sunt ei insisi. Nu as putea sa joc ca Al Pacino sau sa cant la pian ca Dr. John. Dar as putea sa joc mai bine decat Dr. John si sa cant la pian mai bine ca Al Pacino."

Despre "Let Them Talk": "Cu 20 de ani in urma nu as fi indraznit"

Cat despre talentul muzical al lui Laurie, Fry a marturisit ca nu credea ca acesta va scoate la iveala aceasta latura a sa vreodata. "Renuntasem la ideea ca Hugh va spune vreodata ceva despre muzica lui. Stiam ca exista aceasta pasiune, dar nu credeam ca va face ceva in privinta asta. Dar cand m-a anuntat ca a fost de acord sa scoata un album, ca va canta si ca nu este o gluma, mi s-a parut senzational," spune comedianul.

Sa scoti un album este un teritoriu alunecos pentru Laurie, pentru ca de obicei oamenii sunt suspiciosi cu privire la dezvoltarea carierei cuiva deja faimos, fie ca este vorba despre regizori care sunt si pictori, designeri care sunt rapperi si actori care sunt si romancieri.

Laurie este si autor de carte. In 1996 a lansat "Traficantul de arme / The Gun Seller" un melanj straniu intre intriga de tipul lui Robert Ludlum si umorul lui PG Wodehouse.

Pentru a produce discul, Laurie a vorbit cu Joe Henry, pe care il aprecia pentru succesul obtinut cu discul "Don't Give Up On Me" a lui Solomon Burke. Henry recunoaste: "Mi-am facut temele din timp. Elvis Costello imi spusese deja intr-un e-mail ca a fost pe platourile serialului si ca l-a auzit pe Laurie cantand la pian in timpul unei pauze si ca el este de parere ca Laurie este un mai bun muzician decat este actor."

Cei doi s-au intalnit sa discute in bucataria lui Henry. Stiau amandoi ca atunci cand vine vorba de actori care fac muzica, rezultatele variaza de la incercari timide de a scoate un hit (Don Johnson) la proiecte excentrice si prea ambitioase(Crispin Glover). Ca pas in cariera, nu avea nici macar calitatea de a fi "ceva nou" si se lupta in vara lui 2011 cu alte doua debuturi muzicale ale unor actori cunoscuti: Tim Robbins si Jeff Bridges. Asa ca Laurie a recunoscut care era adevaratul motiv: dragostea sa pentru blues.

Albumul care a rezultat contine 15 coveruri si a fost inregistrat in noua zile: opt in Los Angeles si una in New Orleans si are cativa invitati speciali: Irma Thomas, Tom Jones si idolul lui Laurie, Dr. John, care canta o varianta a piesei "After You've Gone" cu Laurie la pian. Despre Dr. John, Hugh spune ca acesta "poate fi foarte lenes, dar a fost intr-o forma foarte buna. Am cantat timp de jumatate de ora si apoi s-a asezat in studio si a povestit o vreme. A fost o zi atat de buna incat imi doream sa se termine mai repede ca sa o pot retrai in mintea mea."

Cat despre el, Laurie spune: "Exista o ierarhie a pianistilor in New Orleans, in care nu sunt nici macar la coada listei" Este modest si corect. Recunoaste si ca, in ceea ce priveste muzica, prefer sa se bucure de clipa si nu sa se mustre pentru imperfectiuni. De aceea spera sa scoata inca un album. "Cu 20 de ani in urma, nu as fi indraznit. Prea emotiv, prea timid, prea pesimist. Dar acum am o idee despre viata si, al naibii, este absolut minunata," conchide Hugh Laurie.

Hugh Laurie - You Don't Know My Mind