Exista sau nu o metafora care sa defineasca societatea romaneasca in spatele filmului lui Mungiu, "Dupa dealuri"? Este o intrebare la care au raspuns cei de la National Public Radio (NPR).

"Cristian Mungiu a devenit unul dintre principalii reprezentanti ai noului val cinematografic romanesc dupa ce filmul sau '4 luni, 3 saptamani si 2 zile' a luat marele premiu al Festivalului International de Film de la Cannes in 2007. Ca si in cazul acelui film, cea mai recenta realizare a lui Mungiu intoarce camera asupra a doua tinere cu probleme, intr-o societate disfunctionala. 'Dupa dealuri' are premiera acum si in cinematografele din SUA", scriu cei de la NPR.

NPR considera povestea productiei regizorului roman una tulburatoare. Povestea, care are la baza cartile Tatianei Niculescu Bran, "Spovedanie la Tanacu" si "Cartea Judecatorilor" (cartile iau in discutie cazul Tanacu), se concentreaza pe relatia a doua fete, Alina si Voichita care cresc impreuna intr-un orfelinat ceausist si ajung sa aiba, ulterior, drumuri diferite. Alina se muta in Germania, iar Voichita ramane la o manastire din Romania.

Cele doua prietene se reintalnesc dupa un timp, cand Alina se intoarce pentru a o vizita pe Voichita la manastire. In succesiunea intamplarilor, se ajunge la exorcism.

Regizoarea Mona Nicoara, care in prezent isi desfasoara activitatea la New York, a precizat pentru NPR ca "cele doua tinere din film sunt emblematice pentru politicile pronataliste ale fostului dictator roman, Nicolae Ceausescu. Sute de copii nedoriti au fost abandonati in orfelinate care nu ofereau cele mai bune conditii pentru ei. Alina si Voichita sunt membre a ceea ce a fost denumita 'generatia pierduta de orfani'".

"Cineva care vine dintr-un ofelinat, cineva care nu are foarte multi prieteni, cu exceptia unei singure prietene la o manastire, nu isi poate gasi cu usurinta locul", mai spune Mona Nicoara.

Ea afirma, de asemenea, ca filmul lui Mungiu "ataca, in acelasi timp, sistemul de ingrijire medical pentru bolile mentale, dar si alte institutii. Acorda foarte putina incredere in politiei si in sistemul juridic (...). Filmul (n.red.) este nu atat un comentariu asupra istoriei, cat un comentariu asupra a ceea ce am facut din prezent".

Pe de alta parte, Mungiu declara ca filmul sau nu se vrea a fi vreo investigatie politieneasca a ceea ce s-a intamplat in 2005 la manastirea Tanacu, ci doar a incercat sa realizeze o productie realista.

NPR este de parere, insa, ca tumultul din poveste, vremea, actiunea personajelor sunt parte a unei metafore.

Cu toate ca filmul "Dupa dealuri" a reusit sa patrunda in cinematografele americane, Cristian Mungiu a ratat nominalizarea la editia de anul acesta a Oscarurilor, cand nu a intrat in marea finala la categoria cel mai bun film strain.

In 2012, in cadrul Festivalului International de Film de la Cannes, protagonistele filmului "Dupa dealuri" au primit premiile pentru cele mai bune actritie, iar Cristian Mungiu, premiul pentru scenariu.

Dupa succesul din 2012 de la Cannes al lui Mungiu, in 2013 a venit randul unui alt regizor roman sa impresioneze jurii internationale. Calin Peter Netzer a obtinut, cu filmul "Pozitia copilului", cel mai important trofeu, Ursul de Aur, la Festivalul International de Film de la Berlin.