Regizorul Nae Caranfil se pregateste sa dea in toamna primul motor la noul sau film 'Alice in tara tovarasilor", cu titlul englezesc 'Closer to the Moon". Pelicula va beneficia si de doua 'implanturi" hollywoodiene: actorii Vera Farmiga si Mark Strong.

Noua creatie a lui Nae Caranfil reia povestea marelui jaf comunist pe care il transpune, spre deosebire de documentaristul Alexandru Solomon, intr-un film de fictiune. Intr-adevar intamplarea are un potential cinematografic care ar putea face orice regizor pasionat de filme cu gangsteri sa crape de invidie. Un jaf demn de Bonnie si Clyde, care s-a petrecut sub nasul lui Gheorghiu-Dej, avand ca autori nu 'banditi legionari" sau membri ai 'burgheziei putrefacte" ci tovarasi comunisti de incredere, cu studii la Moscova si functii inalte in aparatul de partid.

Pe 28 iulie 1959, o masina a Bancii Nationale a Romaniei a fost oprita in plina zi si jefuita de patru barbati mascati si inarmati si de o femeie. Cum in Romania din cei mai negri ani ai comunismului, cand puscariile gemeau de oameni nevinovati, era de neconceput ca cineva sa fie atat de nebun incat sa jefuiasca Banca Republicii Populare Romane, militienii care insoteau transportul cu bani nici macar nu purtau arme. Asa ca a fost incredibil de simplu pentru hoti sa sustraga din vistieria statului incredibila suma de 1.686.000 de lei, reprezentand cam 250.000 de dolari.

Jaful nu doar ca era unul absolut aiuritor, dar parea sa fie si inutil, pentru ca leul nu era o moneda usor convertibila si chiar daca s-ar fi putut transforma in dolari, era greu de crezut ca jefuitorii ar fi avut unde sa-i schimbe. Lovite in orgoliul sau de institutii care luptau impotriva raului si pentru binele poporului, autoritatile au inceput o intreaga vanatoare de vrajitoare. S-au operat sute de arestari si mii de oameni au fost anchetati, in primul rand cei cunoscuti ca fiind ostili instaurarii comunismului.

Demascare in stil comunist

Partidul nu era deloc pregatit pentru socul ce avea sa urmeze. Mergand pe urmele taxiului cu care s-au facut nevazuti atacatorii, militia comunista a ajuns la adevaratii faptasi. Capul bandei era Alexandru Ioanid, pe adevaratul sau nume Leibovici, care avusese o functie importanta in militie, ca sef al Directiei Judiciare. Acesta era ruda cu ministrul de internel al RPR, Alexandru Draghici. Din grup mai faceau parte fratele sau, Paul Ioanid, profesor universitar, cu studii la Moscova, fost sef de catedra la Academia Militara, Igor Sevianu (Herscovici, pe numele adevarat), inginer de aviatie, fost locotenent in militie, sotia acestuia, Monica, Haralambie Obedeanu (Lazarovici), fost jurnalist la Scanteia si decan al facultatii de Jurnalism de la Academia 'Stefan Gheorghiu" si Sasa Musat (Glanzstein Abrasa), profesor universitar, ruda cu Emil Bodnaras.

Surprinzator este faptul ca toti acesti comunisti convinsi care au pus umarul la instaurarea acestui regim in Romania au ales sa faca un gest atat de 'capitalist", desprins din filmele 'agresorului american". Ceea ce avea insa sa urmeze a fost chiar si mai uluitor. Autorii jafului au fost pusi sa joace intr-un film care reconstituia lovitura. Filmul, facut in cel mai comunist mod cu putinta, cuprindea desigur secvente intregi in care faptasii, despre al caror trecut comunist nu se sufla o vorba, isi insuseau critica si-si faceau autocritica. 'Reconstituirea", asa s-a intitulat filmul jafului, care a avut si un regizor, Virgil Calotescu, a fost prezentat apoi in cinematografele patriei spre gloria militiei si securitatii comuniste. De-abia dupa ce au jucat propriile roluri in filmul demascarii lor, barbatii au fost judecati si condamnati la moarte, iar femeia la inchisoare pe viata, pedeapsa comutata apoi la 25 de ani.

Referindu-se la acel prim film 'Reconstituirea" din cinematografia noastra, regretatul cronicar Alex Leo Serban scria: 'E putin probabil sa existe - sau sa fi existat vreodata - un regizor/scenarist atat de cinic precum regizorii/scenaristi ai Republicii Populare Romane. 'Artisti emeriti", atunci cand nu erau 'artisti ai poporului", acestia au ridicat crima de stat la rangul uneia dintre 'artele frumoase", in orice caz, au ridicat-o la rangul de film. 'Reconstituirea" lui Calotescu nu e cinema - e doar propaganda turnata pe pelicula, in scop (care, nu-i asa, scuza mijloacele) didactic. Dar, in didacticismul sau rudimentar, poate suplini un curs scurt de leninism-stalinism, versiunea Beria".