Asa a prezentat-o Lucian Sabados pe aceasta fenomenala artista la Hot Jazz Summit - Ploiesti si cred ca a avut absoluta dreptate. Dupa prima piesa, "Leul si papagalul" auditoriul a ramas practic mut timp de cateva fractiuni de secunda, inainte de a izbucni in urale. Maria Joao propune trairi de mare intensitate, o incitare, o provocare in care jumatatile de masura nu pot avea loc, un "joc" in care poti fi doar in sau out, niciodata intre. De altfel, cativa dintre spectatori nu au putut rezista acestei provocari. Flexibilitatea vocala incredibila (gambitusul vocal ne reaminteste de celebra Ima Sumak), improvizatia, mixul (din nou mixul) cu elemente africane, avangarda, sunt elemente ce caracterizeaza spectacolul Mariei Joao. Fata de Mamaia 2008, cand a propus o formula in 3, cu chitara si baterie, la Ploiesti, Maria Joao s-a prezentat cu proiectul Chocolate, avand in incredibilul pianist Mario Langinha un partener cu care a facut un duo fantastic. Evenimentul Hot Jazz Summit a fost organizat in perioada 13-15 mai de Primaria Municipiului Ploiesti, Asociatia Culturala Jazz Forum '03 Ploiesti, Teatrul Toma Caragiu in parteneriat cu Sibiu Jazz Festival.

Ion Diamandi: Exista lucruri in comun intre romani si portughezi, limba, trairi, sentimente?

Maria Joao: Evident exista multe similitudini. Limba se aseamana, stiu de mult cum se spune in romaneste "cat costa un kil de carne", desi intre timp nu mai mananc carne de vaca, ci doar peste. Apoi mai sunt nostalgiile, sentimentele.

I.D.: Cum a fost la Mamaia, dar acum la Ploiesti?

M.J: In permanenta am simtit multa caldura, publicul extrem de aproape iar la Sibiu sunt convinsa ca va fi la fel (a doua zi Maria Joao avea spectacol la Sibiu, n.r).

I.D.: Cum lucrezi si care sunt perspectivele de viitor?

M.J.: Lucrez pe proiecte. Proiectul Chocolate ma caracterizeaza perfect, si aceasta nu numai pentru ca imi place ciocolata. In viitor proiectele mele sunt legate de Mario (Langinha, n.r.). Am in perspectiva un proiect de muzica electronica impreuna cu cantaretul belgian David Linx si altul cu banduri mari de jazz.

I.D.: Vei reveni in Romania?

M.J.: Dati-mi doar un semn.

World Music

Una dintre cauzele marelui succes al festivalului Hot Summit Jazz - Ploiesti a constat (si) in faptul ca cei doi "mari", maria Joao si Chucho Valdez, au reprezentat, desigur in formule total diferite, asa cum de fapt este specific si genului, curentul World, caracterizat prin mix, etno si diversitatea de stiluri (foarte "in tendinte" astazi), toate sub palaria bunului jazz. Asa cum se intampla in general cu ceva "pe val", asa s-a intamplat si la acest festival: toata lumea, si cei care cunoasteau genul, dar si ceilalti s-au entuziasmat deopotriva de aceasta muzica noua. Trebuie sa spunem ca in prezent se organizeaza in lume festivaluri enorme de World. Ce pacat ca Festivalul de World de la Mamaia, organizat de Dynamic Art, si-a intrerupt sirul dupa doua editii 2008 si 2009 extrem de promitatoare. Aici a fost cunoscuta pentru prima oara in Romania muzica extraordinara a Mariei Joao dar si tangoul de ruptura propus de Astillero sau rafinamentele indiene a unei formatii, Madras Special, formata din patru artisti de etnii diferite. Puteti sa va bucurati de cateva secvente muzicale cu Maria Joao, la editia World Music Mamaia din 2008.

Ne aducem aminte ca si Santana, acum doi ani, in concertul de la Bucuresti, a venit cu un proiect World, care avea drept piloni latino si african, practic aceiasi pe care a mers si Chucho. Desi prestatia lui Santana a fost excelenta, totusi rezultatul nu a fost foarte diferit de ce facuse si pana atunci. "O ciorba latino", a zis amicul Alex Revenco, aratand ca elementul african a fost inghitit de personalitatea lui Santana. Eu zic ca ciorba nu e rea deloc (mai ales ca era cu rock) dar, intr-adevar, parca i-a lipsit ardeiul iute african iar la o masa festiva asteptam mai degraba un fel principal exotic cu peste. Lui Chucho proiectul World, Chucho Valdez and Afro-Cuban Messengers, i-a iesit mult mai bine, reusind o mixare mult mai echilibrata cu elementul african precum si cu un jazz mai fin.