Portretul unui „duşman" al Uniunii Sovietice.
scris de cultura@romanialibera.ro 14 august 2012
Regizorul si scenaristul Serghei Parajanov (1924-1990) si-a inceput cariera la 30 de ani, dar, peste ani, si-a repudiat toate filmele facute inainte de 1964, catalogandu-le drept 'gunoaie". Desi se nascuse in fosta Uniune Sovietica, stilul lui cinematografic plin de simboluri mistice era cu totul diferit de stilul propagandistic al realismului socialist. Din pricina acestui lucru Parajanov a fost constant persecutat de autoritati, fiind de mai multe ori arestat si interzicandu-i-se filmele, ajungand chiar sa fie declarat persona non grata in cinematograful sovietic.
Regizorul si scenaristul Serghei Parajanov (1924-1990) si-a inceput cariera la 30 de ani, dar, peste ani, si-a repudiat toate filmele facute inainte de 1964, catalogandu-le drept 'gunoaie". Desi se nascuse in fosta Uniune Sovietica, stilul lui cinematografic plin de simboluri mistice era cu totul diferit de stilul propagandistic al realismului socialist. Din pricina acestui lucru Parajanov a fost constant persecutat de autoritati, fiind de mai multe ori arestat si interzicandu-i-se filmele, ajungand chiar sa fie declarat persona non grata in cinematograful sovietic.
In ciuda tratamentului ostil de care a avut parte in propria tara, filmele lui au fost foarte bine primite de critica si publicul international. Astfel, 'Umbrele stramosilor uitati" (1964), primul dintre cele trei filme difuzate in portretul din cadrul MECEFF, bazat pe romanul scriitorului ucrainean Mykhailo Kotsiubynsky, a luat Premiul Special al Juriului si Premiul Criticii la Mar del Plata. Un film profund simbolic, din care nu lipsesc motivul crucii, mielul sau mormantul, alternand scenele alb-negru cu cele ce abordeaza o paleta coloristica bogata, 'Umbrele stramosilor uitati" reprezinta un portret minunat al culturii ucrainene hutul, din care nu lipsesc nici indiciile privind duritatea vietii in zona carpatina, nici trimiterile la frumusetea traditiilor, muzicii, costumelor si dialectului hutul. Cel de-al doilea film din mini-portretul Parajanov este 'Culoarea rodiei" (1968), o biografie vizual-poetica a vietii trubadurului armean Sayat-Nova. Prezentat sub forma unor tablouri fixe axate pe diferite momente din viata poetului si beneficiind de formidabilul tur de forta al actritei Sofiko Chiaureli, care joaca sase personaje, deopotriva femei si barbati, filmul lui Parajanov celebreaza cultura armeana. In fine, cel de-al treila film din portretul Parajanov provine din ultima etapa creativa a vietii sale. Este vorba de 'Ashik Kerib" (1988), film bazat pe povestirea omonima scrisa de Mihail Lermontov . 'Ashik Kerib" i-a fost dedicat de Parajanov bunului sau prieten, regizorul Andrei Tarkovski.
