- Corespondenta din La Valletta, Malta

Majoritatea celor care au fost premiati in cadrul celei de-a XXV-a editii a Galei premiilor Academiei Europene de Film au facut un apel la politicieni sa sustina mai mult cultura. Castigatorul premiului pentru cel mai bun scurtmetraj al anului, Tudor Giurgiu, a facut un apel catre factorii de decizie din Romania.

Presedintele Academiei Europene de Film, Wim Wenders, tine in mana un biscuit si-l intoarce pe toate partile in timp ce-l tintuieste cu privirea ca si cum in acel biscuit stau toate problemele cinematografiei europene. La un moment dat isi ridica privirea spre mine - cu degetele groase incepe sa faramite usor biscuitul - si ma intreaba, inainte ca eu sa incep interviul propriu-zis daca consider Malta - tara unde a avut loc anul acesta a 25-a editie a Galei premiilor Academiei Europene de Film - o alegere buna. Intrebarea este retorica, afara sunt peste 15 grade, pe cand in anii trecuti (Essen, Tallinn sau Berlin), termometrele nu depaseau 0 grade Celsius.

Zambim amandoi, eu ii raspund ca da, iar el, zambind in continuare, imi spune ca peste doi ani vrea sa aleaga un loc si mai cald. Nu stiu daca isi doreste asta pentru ca vrea neaparat ca acesta gala sa se asemene mai mult cu cea a Oscarurilor de la Los Angeles sau cu cea de la Cannes, ambele beneficiind de vreme frumoasa si de ceva mai multe grade Celsius decat ar putea sa ofere continentala Europa la inceputul lunii decembrie.

Dar vremea este probabil cea mai mica problema a cinematografiei europene, care se confrunta cu o taiere a bugetelor ca urmare a crizei economice care dureaza de cativa ani. "Este ciudat ca atunci cand vorbesti cu politicienii europeni toti se arata a fi sustinatori infocati ai culturii europene, insa cand vine vorba de ajustari bugetare primele taieri sunt facute la departamentele de cultura", spune Wenders, care este de parere ca se poate face film cu bugete mici, dar nu se poate face o promovare acceptabila in aceste conditii. "Filmele cu buget mic sunt mai bune, mai frumoase, pentru ca cineastii sunt obligati de buget sa gaseasca diverse solutii si multe dintre acestea sunt foarte creative", este de parere presedintele Academiei Europene de Film.

Europa nu poate fi Hollywood

De cele mai multe ori bugetele mici sunt folosite in principal pentru realizarea peliculei, iar pentru promovare nu mai raman bani, ca atare multe dintre pelicule raman la stagiul de proiectii in festivaluri sau alte evenimente culturale, acestea din urma atragand numai un anumit tip de public. "Nu avem puterea financiara de a sustine o lansare asa cum fac colegii nostri de la Hollywood. Bugetele lor de promovare depasesc cu mult bugetul de realizare a unui film european", explica Wenders. In plus, peste Ocean mai exista un mecanism care functioneaza ca tot unitar: "Ei au o singura industrie, noi, in Europa, avem aproape 50 de industrii si este foarte greu ca toata lumea sa actioneze la unison". De aceea, singurele filme europene care ajung in cinematografe sunt cele premiate la festivaluri precum Berlin, Cannes sau care iau premiile Academiei Europene de Film, iar dintre acestea putine sunt cele care vor reusi sa ajunga pe locuri fruntase in box office. Wenders s-a declarat de mai multe ori impotriva politicii duse de reprezentantii Uniunii Europene. "UE inseamna numai bani, bani, bani... dar nu este chiar asa. UE inseamna cultura". Acelasi lucru l-a spus si Maria de Medeiros, ambasador al filmului european din partea Academiei, care a declarat: "Este nevoie de cultura, de film, pentru a intele­ge lumea. Nu un steag sau grani­tele desenate ne definesc identitatea, nimic nu ne-o defineste mai mult decat arta".

Tudor Giurgiu si politicienii

Romania a fost reprezentata pe lista nominalizatilor de doi cineasti - Tudor Giurgiu, la categoria cel mai bun scurtmetraj european al anului, cu "Superman, Spiderman sau Batman", si Cristian Mungiu, la categoria cel mai bun scenariu al anului pentru pelicula "Dupa dealuri".

Dupa ce Helena Danielsson a fost prima care a urcat pe scena pentru a-si ridica statueta dedicata premiului pentru coproductie europeana, a venit randul categoriei cel mai bun scurtmetraj european. Categoria, unde au fost nominalizate 14 pelicule, a fost una in care lupta a fost destul de stransa, toate produc­-t­iile castigand premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la diverse competitii internationale. Premiul Academiei Europene de Film a ajuns la romanul Tudor Giurgiu, nominalizat din partea juriului Festivalului Interna­tional de Film din Valladolid - pelicula romanului a castigat acolo premiul juriului pentru cea mai buna drama si BAFTA/LA - premiul pentru excelenta.

Giurgiu, prezent la ceremonia din La Valletta, a urcat pe scena in aplauzele publicului, ridicandu-si premiul de la rusul Grigory Dobrygin. La inceputul discursului de acceptare al premiului, Giurgiu a spus ca se bucura foarte mult pentru aceasta distinctie si a mentionat ca acest premiu vine chiar in ziua cand romanii sarbatoresc Ziua Nationala. In continuare, acesta a spus ca si-ar dori "ca politicienii nostri sa fie mai atenti cu problemele pe care le are industria cinematografica romaneasca, care se bazeaza pe institutii slabe". In timpul discursului lui Giurgiu, actrita Helen Mirren, prezenta la ceremonie, dadea ingaduitor din cap, fiind de acord cu cele spuse de cineastul roman. Ceva mai tarziu, o data ce s-a continuat anuntarea premiilor, tot mai multi oameni de cinema au avut aceeasi linie a discursului: institutiile si spectatorii trebuie sa sprijine mai mult cinematografia europeana.

Cristian Mungiu a pierdut premiul pentru cel mai bun scenariu al anului in fata cuplului Tobias Lindholm si Thomas Vinterberg pentru pelicula "Jagten/The Hunt", regia semnata tot de Vinterberg. Pelicula a fost una dintre cele care au primit cele mai multe nominalizari in cadrul acestei Gale a Premiilor Academiei Europene de Film.

Michael Haneke - marele castigator si in 2012

Dupa ce a obtinut anul acesta la Cannes Palme d'Or-ul pentru cel mai bun film, pentru "Amour", austriacul Michael Haneke a venit in Malta pentru a lua cam tot ce era de luat (ma refer, din nou, la categoriile considerate cele mai importante): cel mai bun actor, cea mai buna actrita, cel mai bun regizor si cel mai bun film.

"Amour" spune povestea unui cuplu parizian in varsta, amandoi fosti muzicieni, care incearca sa faca fata unor situatii complicate in momentul in care sotia se imbolnaveste grav. Considerat - si pe buna dreptate - cel mai uman film al lui Haneke, pelicula este cons­truita din cadre simple realizate cu - deja celebra - camera fixa, spectatorul neavand nevoie de o constructie de imagine complicata pentru a simti ceea ce regizorul incearca sa transmita.

Premiile Academiei Europene de Film - 2012

Filmul european al anului 2012 - "Amour", regia Michael Haneke (Franta/Germania/Austria)

Regizorul european 2012 -Michael Haneke, pentru pelicula "Amour"

Actorul european 2012 - Jean-Louis Trintignant, "Amour"

Actrita europeana 2012 - Emmanuelle Riva, "Amour"

Scenaristul european al anului 2012 - Tobias Lindholm & Thomas Vinterberg, "Jagten/The Hunt" (Danemarca)

Premiul de imagine "Carlo di Palma" - Sean Bobbitt, "Shame" (Marea Britanie)

Monteurul european - Joe Walker, "Shame" (Marea Britanie)

Scenograful european - Maria Djurkovic, "Tinker Tailor Soldier Spy" (Marea Britanie/Franta/Germania)

Compozitorul european - Alberto Iglesias, "Tinker Tailor Soldier Spy" (Marea Britanie/Franta/Germania)

Descoperirea europeana a anului 2012 - "Kauwboy", regia Boudewijn Koole (Olanda)

Cel mai bun documentar 2012 - Prix ARTE - "Hiver nomade", regia Manuel von Sturler (Elvetia)

Cea mai buna animatie 2012 - "Alois Nebel", regia Tomáš Lunák (Cehia/Germania/Slovacia)

Cel mai bun scurtmetraj - "Superman, Spiderman sau Batman", regia Tudor Giurgiu (Romania)

Premiul pentru coproductie europeana - Helena Danielsson (Suedia)

Premiul pentru intreaga cariera - Bernardo Bertolucci

European Achievement in World Cinema - Helen Mirren

Premiul People's Choice - "Hasta La Vista", regia Geoffrey Enthoven (Belgia)

Premiul "Young Audience" - "Kauwboy", regia Boudewijn Koole (Olanda)