In prima parte a carierei sale, pina la Jurassik Park, Spielberg nu a realizat filme scumpe (dupa standardele actuale, cel putin). Insa cele mai multe au avut succes de casa urias, unele dintre ele – Jaws, E.T. – stabilind recorduri mondiale de incasari in anii in care au fost lansate. Cheia reusitei lui Spielberg e de gasit in stiinta lui de a imbina elementele Noului Hollywood – povesti simple, cu oameni obisnuiti care duc o viata cit se poate de normala dupa noile reguli (Crissie Watkins pleaca de la o petrecere pentru a inota, dezbracata, in ocean – in Jaws; sub santajul sotiei sale, Clovis Plopin evadeaza dintr-o inchisoare din Texas pentru a o ajuta sa isi recupereze copilul, in Sugarland Express) – insa pina la un punct, punct din care lucrurile decurg conform schemei narative clasice care are drept final o restabilire a ordinii sociale prin pedepsirea celor care au gresit, fie rechini, fie oameni.

O forma concisa a orientarii cinematografice a lui Spielberg apare in interviul pe care acesta l-a acordat in anul 1982, la Cannes, in cadrul proiectului Room 666 gindit de Wim Wenders. Spielberg vorbeste despre Hollywood ca o intilnire de afaceri in care de o parte sint producatorii si regizorii, iar de cealalta parte sint industriasii care doresc sa investeasca in cinema, dar care, in cea mai mare masura, aleg sa faca acest gest doar daca au asigurata recuperarea banilor plus un profit, preferabil unul in care suma avansata sa creasca de zece ori. Investitorii nu doresc istorii despre cum s-a masturbat intiia oara un adolescent, spune Spielberg, ci vor istorii in care sa fie prezent Universalul, visul fiecarui adolescent de a se se trezi intr-o aventura inedita, o aventura care sa fie cladita in favoarea Marilor Studiouri: sa fie imposibil de gasit altundeva decit in sala de cinema.

Dupa Jaws, filmele lui Spielberg celebreaza noul si vechiul cinematograf american in formule narative in care intilnirea cu exceptionalul e construita din perspectiva unei priviri inocente, de copil in viata caruia coboara cu adevarat fantasticul, prilejuindu-i o bucurie imensa. Dupa Close Encounters of the Third Kind si E.T., seria Indiana Jones pregateste terenul noului blockbuster, un teren pe care Spilberg avea sa se implice puternic si din postura de producator (Men in Black, Transformers). Star Wars ale lui Lucas si Indiana Jones ale lui Spielberg sint filmele care, ideologic, pun bazele cinematografului contemporan de consum, ale carui proiecte sint realizate cu investitii masive – fie ca vorbim despre Terminator, Men in Black, Lord of the Rings, 300 sau Avatar, – investitii atit in productie, cit si in promovare. O promovare directa, prin publicitate, sau indirecta, prin conceperea unor produse conexe industriei filmului, care sa mentina produsul cinematografic in apropierea spectatorului (haine, jucarii si, mai apoi, jocuri video). Marcile specifice acestor filme sint luptele intre bine si rau, purtate in sfere cu un caracter oniric puternic, valentele tehnice insemnate – efecte speciale, imaginatie debordanta care nascoceste diverse fiinte si situatii uimitoare, – si moralizarea asezata pe temelii clasice, burgheze – familie, dreptate, curaj, dedicatie, sacrificiu.

Citeste continuare pe Filmsense.