Teodora Gheorghiu: Felul în care ne promovăm arta şi artiştii ne defineşte ca naţie.
scris de Robert Balan 24 noiembrie 2010
Dupa multi ani, soprana Teodora Gheorghiu canta din nou in Romania. Solista, care si-a desavarsit formarea muzicala la Cluj, a primit in 2003 un premiu la Concursul International 'George Enescu" si bursa de studii 'Herbert von Karajan", care a propulsat-o apoi ca solista a Operei de Stat din Viena. Teodora Gheorghiu a colaborat de-a lungul timpului cu artisti renumiti pe plan international, dar aparitiile sale in Romania au fost foarte rare. Vineri, 26 noiembrie, de la ora 19.00, soprana va concerta la Sala Radio alaturi de Orchestra Nationala Radio, condusa de dirijorul Adrian Prabava. Cand ati descoperit opera si ce v-a facut sa alegeti aceasta cariera? Teodora Gheorghiu: Am inceput studiul muzicii cu flautul la Liceul de Muzica din Brasov, in paralel fiind solista corului de copii 'Camerata Infantis", condus de domnul profesor Nicolae Bica. Acolo am descoperit placerea de a canta, de a avea ca instrument propriul corp, dar si disciplina studiului pentru atingerea performantei. De acolo, drumul catre studiul cantului mi-a fost netezit, iar decizia (luata sub indrumarea profesorului Bica) a fost mai mult ca fireasca. Cat de importanta a fost bursa 'Herbert von Karajan" pe care ati primit-o in 2003? T.G.: Cred ca o cariera artistica se construieste in jurul unor intalniri-cheie. Pentru mine, una dintre ele a fost cea cu Ioan Holender. Dupa finala concursului 'George Enescu", domnul Holender a venit la mine si m-a intrebat daca vreau sa vin la Viena. Raspunsul cred ca vi-l imaginati! Asa am ajuns la opera din Viena cu bursa 'Herbert von Karajan". Fara experienta, am ajuns direct pe una din marile scene ale lumii. Iar experienta a fost coplesitoare. Atunci am simtit ca mai am inca mult de invatat si am decis sa plec. M-am reintors la Viena in 2007, dupa un an de studiu la prestigioasa 'Chapelle Musicale Reine Elisabeth", din Bruxelles, si alti doi ani ca solista a operei din Lucerna. Am auzit ca Jose Carreras ar fi avut un cuvant important de spus in promovarea dumneavoastra. E adevarat? In ce a constat acest ajutor?T.G.: Povestea intalnirii mele cu Jose Carreras este foarte frumoasa. In 2002, am participat la concursul 'Julian Gayarre" din Pamplona, unde presedintele juriului era Jose Carreras. Dupa finala, la decernarea premiilor, neprimind decat un premiu special, surpriza a fost sa primesc din partea lui echivalentul premiului doi, dat din propriul lui buzunar. Explicatia a fost ca nu ar fi avut constiinta impacata daca nu ar fi facut acest gest, considerand ca locul meu era printre laureati. N-as putea spune ca m-a promovat, dar prin acest gest mi-a recunoscut talentul si munca. Si a facut-o cu simplitatea si generozitatea pe care o au marii artisti.Ati cantat pe scene europene importante, dar si la Cluj sau Bucuresti. Simtiti vreo diferenta intre modul in care e perceput acest tip de muzica in Europa si cum este ea in Romania? T.G.: Romania este in Europa, nu-i asa? Dar o opera de Bellini este perceputa diferit la Venetia si la Hamburg, asa cum o zarzuela are un alt efect asupra publicului la Madrid spre deosebire de cel din Copenhaga...In ceea ce priveste publicul, acesta difera uneori de la o seara la alta, chiar in acelasi teatru! Ca sa revin la intrebarea dumneavoastra, da, publicul din Romania percepe diferit, chiar intre Cluj si Bucuresti.Exista diferente majore la nivelul promovarii si al sistemului administrativ intre Romania si restul Europei? Sunt tinerii artisti sprijiniti aici? Credeti ca ati fi fost la fel de multumita de cariera dumneavoastra in cazul in care ati fi ramas in tara? T.G.: In afara de un contract de trei luni cu Opera Nationala din Bucuresti, nu am mai fost angajata la o alta opera din Romania, de aceea imi este foarte greu sa vorbesc despre sistemul administrativ. Despre cum ar fi aratat cariera mea daca as fi ramas in tara nu va pot vorbi decat la modul ipotetic. Nu stiu daca as fi fost neaparat multumita... si asta pentru ca nu am plecat de dragul de a pleca, ci am plecat pentru a invata. Chiar daca am strabatut un drum pana aici si am avut parte de experiente artistice mai mult decat multumitoare, sunt in continuare dornica sa invat cat mai mult.Inveti nu numai de la profesori, dar inveti din calatorii, expozitii, concerte, intalniri cu mari artisti. Arta este, la modul cel mai ironic vorbind, primul lucru de care ne putem descotorosi: nu ne aduce nici un castig material imediat. Uitam insa marele castig, care este nepalpabil si de nepretuit: castigul pe care ni-l aduce la nivel spiritual. Tinerii artisti (de fapt, nu numai tinerii) nu au o viata usoara in Romania, iar felul in care ne promovam arta si artistii ne defineste ca natie. Si inca ceva: chiar daca risc sa vorbesc in clisee, muzica chiar este un limbaj universal, iar in cadrul acestui limbaj diversitatea este un element constitutiv. Eu cred ca in domeniul diversitatii, in Romania, s-ar mai putea face progrese.In septembrie ati inregistrat un CD in Romania. Ne puteti spune cateva lucruri despre el? T.G.: Inregistrarile au avut loc la Sala Radio si am fost acompaniata de Orchestra Radio sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare. CD-ul contine arii din opere de Mozart, Bellini, Verdi, A. Thomas etc., si va fi lansat in toamna lui 2011. Sunt la prima mea experienta in ceea ce priveste inregistrarile si pot sa va spun ca este destul de diferita fata de un spectacol prin faptul ca lucrand mult pe bucati mici, exista cateodata riscul sa te pierzi in detalii, dar, ca experienta personala, ele sunt un mare castig, fiind o proiectie a starii sufletesti si a nivelului artistic in momentul respectiv.Ce veti canta in concertul de pe 26 noiembrie?T.G.: In mare parte, arii care vor fi pe CD.Mai pregatiti vreun concert in Romania? T.G.: In momentul de fata mi-am rezervat o perioada mai lunga pentru inregistrari. Dupa cea de la Bucuresti, urmeaza sa inregistrez un alt CD cu o orchestra franceza specializata in muzica baroca, 'Les Talens Lyrique", avandu-l ca dirijor pe Christophe Rousset. Va fi un CD in jurul unei cantarete celebre italiene, Anna de Amicis, pentru care Mozart a scris rolul Giunia in opera 'Lucio Silla". In afara de cele patru arii din 'Lucio Silla", vor mai fi arii din opere scrise pentru Anna de Amicis (Nicolo Jomelli, Johann Christian Bach, Christoph Willibald Gluck printre altii). Apoi, la inceputul anului, voi mai inregistra un CD, de data aceasta de lieduri (R. Strauss, O. Respighi, M. Ravel) cu pianistul Jendrik Springer. Am incercat, prin cele trei inregistrari, sa acopar o arie larga din repertoriul meu, incepand cu repertoriul preclasic, trecand prin arii de opera si terminand cu lieduri.In luna ianuarie, am sa revin la Bucuresti intr-o opera in concert ('L'enfant et les sortileges" de M. Ravel), alaturi de Ruxandra Donose.
Teodora Gheorghiu a colaborat de-a lungul timpului cu artisti renumiti pe plan international, dar aparitiile sale in Romania au fost foarte rare. Vineri, 26 noiembrie, de la ora 19.00, soprana va concerta la Sala Radio alaturi de Orchestra Nationala Radio, condusa de dirijorul Adrian Prabava.
Cand ati descoperit opera si ce v-a facut sa alegeti aceasta cariera?
Teodora Gheorghiu: Am inceput studiul muzicii cu flautul la Liceul de Muzica din Brasov, in paralel fiind solista corului de copii 'Camerata Infantis", condus de domnul profesor Nicolae Bica. Acolo am descoperit placerea de a canta, de a avea ca instrument propriul corp, dar si disciplina studiului pentru atingerea performantei. De acolo, drumul catre studiul cantului mi-a fost netezit, iar decizia (luata sub indrumarea profesorului Bica) a fost mai mult ca fireasca.
Cat de importanta a fost bursa 'Herbert von Karajan" pe care ati primit-o in 2003?
T.G.: Cred ca o cariera artistica se construieste in jurul unor intalniri-cheie. Pentru mine, una dintre ele a fost cea cu Ioan Holender. Dupa finala concursului 'George Enescu", domnul Holender a venit la mine si m-a intrebat daca vreau sa vin la Viena. Raspunsul cred ca vi-l imaginati! Asa am ajuns la opera din Viena cu bursa 'Herbert von Karajan". Fara experienta, am ajuns direct pe una din marile scene ale lumii. Iar experienta a fost coplesitoare. Atunci am simtit ca mai am inca mult de invatat si am decis sa plec. M-am reintors la Viena in 2007, dupa un an de studiu la prestigioasa 'Chapelle Musicale Reine Elisabeth", din Bruxelles, si alti doi ani ca solista a operei din Lucerna.
Am auzit ca Jose Carreras ar fi avut un cuvant important de spus in promovarea dumneavoastra. E adevarat? In ce a constat acest ajutor?
T.G.: Povestea intalnirii mele cu Jose Carreras este foarte frumoasa. In 2002, am participat la concursul 'Julian Gayarre" din Pamplona, unde presedintele juriului era Jose Carreras. Dupa finala, la decernarea premiilor, neprimind decat un premiu special, surpriza a fost sa primesc din partea lui echivalentul premiului doi, dat din propriul lui buzunar. Explicatia a fost ca nu ar fi avut constiinta impacata daca nu ar fi facut acest gest, considerand ca locul meu era printre laureati. N-as putea spune ca m-a promovat, dar prin acest gest mi-a recunoscut talentul si munca. Si a facut-o cu simplitatea si generozitatea pe care o au marii artisti.
Ati cantat pe scene europene importante, dar si la Cluj sau Bucuresti. Simtiti vreo diferenta intre modul in care e perceput acest tip de muzica in Europa si cum este ea in Romania?
T.G.: Romania este in Europa, nu-i asa? Dar o opera de Bellini este perceputa diferit la Venetia si la Hamburg, asa cum o zarzuela are un alt efect asupra publicului la Madrid spre deosebire de cel din Copenhaga...In ceea ce priveste publicul, acesta difera uneori de la o seara la alta, chiar in acelasi teatru! Ca sa revin la intrebarea dumneavoastra, da, publicul din Romania percepe diferit, chiar intre Cluj si Bucuresti.
Exista diferente majore la nivelul promovarii si al sistemului administrativ intre Romania si restul Europei? Sunt tinerii artisti sprijiniti aici? Credeti ca ati fi fost la fel de multumita de cariera dumneavoastra in cazul in care ati fi ramas in tara?
T.G.: In afara de un contract de trei luni cu Opera Nationala din Bucuresti, nu am mai fost angajata la o alta opera din Romania, de aceea imi este foarte greu sa vorbesc despre sistemul administrativ. Despre cum ar fi aratat cariera mea daca as fi ramas in tara nu va pot vorbi decat la modul ipotetic. Nu stiu daca as fi fost neaparat multumita... si asta pentru ca nu am plecat de dragul de a pleca, ci am plecat pentru a invata. Chiar daca am strabatut un drum pana aici si am avut parte de experiente artistice mai mult decat multumitoare, sunt in continuare dornica sa invat cat mai mult.
Inveti nu numai de la profesori, dar inveti din calatorii, expozitii, concerte, intalniri cu mari artisti. Arta este, la modul cel mai ironic vorbind, primul lucru de care ne putem descotorosi: nu ne aduce nici un castig material imediat. Uitam insa marele castig, care este nepalpabil si de nepretuit: castigul pe care ni-l aduce la nivel spiritual. Tinerii artisti (de fapt, nu numai tinerii) nu au o viata usoara in Romania, iar felul in care ne promovam arta si artistii ne defineste ca natie. Si inca ceva: chiar daca risc sa vorbesc in clisee, muzica chiar este un limbaj universal, iar in cadrul acestui limbaj diversitatea este un element constitutiv. Eu cred ca in domeniul diversitatii, in Romania, s-ar mai putea face progrese.
In septembrie ati inregistrat un CD in Romania. Ne puteti spune cateva lucruri despre el?
T.G.: Inregistrarile au avut loc la Sala Radio si am fost acompaniata de Orchestra Radio sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare. CD-ul contine arii din opere de Mozart, Bellini, Verdi, A. Thomas etc., si va fi lansat in toamna lui 2011. Sunt la prima mea experienta in ceea ce priveste inregistrarile si pot sa va spun ca este destul de diferita fata de un spectacol prin faptul ca lucrand mult pe bucati mici, exista cateodata riscul sa te pierzi in detalii, dar, ca experienta personala, ele sunt un mare castig, fiind o proiectie a starii sufletesti si a nivelului artistic in momentul respectiv.
Ce veti canta in concertul de pe 26 noiembrie?
T.G.: In mare parte, arii care vor fi pe CD.
Mai pregatiti vreun concert in Romania?
T.G.: In momentul de fata mi-am rezervat o perioada mai lunga pentru inregistrari. Dupa cea de la Bucuresti, urmeaza sa inregistrez un alt CD cu o orchestra franceza specializata in muzica baroca, 'Les Talens Lyrique", avandu-l ca dirijor pe Christophe Rousset. Va fi un CD in jurul unei cantarete celebre italiene, Anna de Amicis, pentru care Mozart a scris rolul Giunia in opera 'Lucio Silla". In afara de cele patru arii din 'Lucio Silla", vor mai fi arii din opere scrise pentru Anna de Amicis (Nicolo Jomelli, Johann Christian Bach, Christoph Willibald Gluck printre altii). Apoi, la inceputul anului, voi mai inregistra un CD, de data aceasta de lieduri (R. Strauss, O. Respighi, M. Ravel) cu pianistul Jendrik Springer. Am incercat, prin cele trei inregistrari, sa acopar o arie larga din repertoriul meu, incepand cu repertoriul preclasic, trecand prin arii de opera si terminand cu lieduri.
In luna ianuarie, am sa revin la Bucuresti intr-o opera in concert ('L'enfant et les sortileges" de M. Ravel), alaturi de Ruxandra Donose.
