„The Artist" sau „Hollywood, je t'aime".

scris de Gabriela Lupu 26 februarie 2012

Asta-noapte s-au acordat premiile Oscar. Cum insa la ora la care scriam noi articolul nici nu se luminase de ziua la Los Angeles, ne-am decis sa scriem despre unul dintre filmele cele mai nominalizate si care are in plus atuul de a fi o pelicula vorbeste cu pasiune despre cinema: 'The Artist".

De fapt, personajul central al peliculei care a primit nu mai putin de 10 nominalizari este chiar filmul, surprins in epoca sa cea mai romantica: filmul mut, cu eroine serafice si eroi seducatori, cu sclipici, glamour, sampanie si multa frisca, povesti de dragoste imposibile si inimioare frante, un kitsch pe deplin asumat in care aceasta industrie cu centrul la Hollywood nu avea decat un scop, acela de a da poporului cat mai mult entertainment. Atat si nimic mai mult. Iar regizorul Michel Hazanavicius s-a jucat cu toate cliseele promovate in filmele hollywoodiene, aducandu-le la rang de arta.

'Inca din prima scena spectatorii stiu totul. Stiu ca el si ea se vor intalni, ca vor iesi scantei, ca se vor indragosti iremediabil si fara nici o sansa. Noi stim totul. Numai personajele habar n-au ce le asteapta pentru ca ele, spre deosebire de noi, sunt inocente. Sigur ca m-am folosit de toate cliseele, dar am facut-o cu dragoste. Pentru ca, trebuie sa recunoastem, cliseele fac parte din cinematograful hollywoodian. Si intr-un fel e chiar amuzant sa recunosti si sa arati cu degetul toate lucrurile pe care le stiai deja din filme", a declarat regizorul intr-un interviu pentru New York Times. El a mai explicat ca toata perioada aceea a copilariei cinematografului, cand filmele erau mute si alb-negru, este extrem de 'cinematografica". 'E o incantare sa refaci acea epoca. Hainele, masinile, tunsorile erau superbe, femeile-gingase, barbatii-atletici si protectori. Era o lume care «da» si astazi incredibil de bine pe ecran. Iar alb-negrul este o poezie. Plus ca filmul mut nu avea alta pretentie decat aceea de a distra publicul. Poate pentru ca eroii nu vorbeau si pentru ca nici nu prea era mare lucru de spus".

Reteta perfecta

Pentru a fi convingator in rol de regizor de filme alb-negru mute, el a studiat si a aplicat tehnica folosita in acea vreme. A folosit desigur si tehnologia moderna, dar singurele 'efecte speciale" au fost actorii Jean Dujardin si Berenice Bejo, care au niste chipuri de care camera se indragosteste de la primul 'motor".

Sunt pur si simplu niste aparitii superbe care s-ar fi incadrat perfect in lumea de celuloid a filmelor mute. El - inalt, suplu, cu parul negru, uns din belsug cu briantina, cu mustacioara tunsa cochet, imbracat la patru ace, iar ea - cu ochii mari, picioare lungi, silueta de silfida, cu o coafura din onduleuri feminine, cu rochite sexy de-i lasa picioarele la vedere, accesorizate din plin cu paiete si margele, excelenti dansatori, cu zambete cuceritoare dotate cu dinti perfecti, de un alb sclipitor, potriviti pentru reclame, jucand cu amestecul acela dragut de naturalete cu un pic de fior sentimental, specific filmelor din acea epoca. Ce mai! Totul poarta stampila 'made in Hollywood" si toata senzatia asta de 'fake", de frumusete fabricata, nu are cum sa nu te amuze. Pana si melodrama e tot de acolo.

Caci eroul refuza sa se 'prostitueze" pentru bani si nu vrea nici mort sa joace in filmele sonore, noua inventie despre care se credea ca nu va avea viata lunga, ajunge sarac-lipit, parasit de nevasta (o harpie urata si fara sentimente, bineinteles), ramane doar cu cainele lui devotat, care nu e orice fel de caine, caci chiar asa, patruped cum este, incapabil sa comunice verbal sau in scris, el 'comenteaza" fiecare actiune a stapanului sau, uneori aprobandu-l, alteori parca vrand
sa-l contrazica.

Exista deci in film si putina tristete si ceva mesaj moralizator, caci nu putea fi un cocktail perfect daca din 'reteta" lipsea ingredientul numit lacrima.

Filmul, mezina artelor

Regizorul apeleaza la o serie de citate culturale din filmele lui Chaplin, din cele ale lui Murnau si din toata pleiada de creatii ale cineastilor din perioada de pionierat a industriei intitulate atat de romantic 'fabrica de vise".

'The Artist" nu are pretentia de a face o incursiune aplicata in istoria cinematografului, ci se apleaca cu maxima tandrete asupra acestei arte, a saptea, pe cand ea era doar un copil.

Si, ca sa fim si putin cinici,
caci prea mult sentimentalism strica, sa spunem si ca la baza demersului artistic al lui Michel Hazanavicius ar fi putut sta si un mic calcul cat se poate de pragmatic.

Probabil ca singura modalitate ca un film francez sa ia premiul Oscar (acordat de Academia Americana de Film, cea profund patrioata si usor xenofoba) era aceea ca filmul cu pricina sa fie mut.

Filme de Oscar in cinematografe

Dintre filmele care au primit diverse nominalizari la Oscar puteti vedea chiar saptamana aceasta in cinematografe: 'The Artist", 'The Descendants", 'The Ides of March", 'War Horse", 'My Week With Marilyn" si 'J. Edgar". Cinefilii romani au mai putut vedea chiar de anul trecut 'The Help" si 'Midnight in Paris". Din pacate nu sunt anuntate prea curand si premierele romanesti ale altor pelicule nominalizate, ca 'Hugo" sau 'Doamna de fier". Sa speram ca distribuitorii nostri se vor grabi totusi sa cumpere drepturile la filmele ce fac deliciul cinefililor.