In cultura noastra, mass-media sunt pline de cele mai recente stiri despre vedete, barfe si scandaluri. Iar oamenii nu se satura de aceste informatii deoarece sunt fascinati de viata de zi cu zi a vedetelor.

Dar obsesia pentru stilul de viata al celor bogati si celebri nu este un fenomen ce ca­rac­terizeaza societatea moderna, ci a fost prezent in istoria omenirii inca din lumea antica. Autorul american Tom Payner creeaza in cartea sa - 'Fame" - o paralela intre lumea vedetelor de azi si civilizatiile antice precum grecii, romanii si azteci. El spune ca acest cult al celebritatii a fost creat datorita unei necesitati primare a oamenilor, dorinta de a ridica un om la nivelul unui erou mitic doar pentru a-i urmari distrugerea.

Primele vedete

Primele celebritati din istoria omenirii au aparut in Grecia Antica sub forma zeilor. Oamenii de atunci credeau ca zeii au o influenta directa asupra vietilor lor si de aceea era important ca ei sa cunoasca fiecare aspect din viata divinitatilor. Ei au inceput sa raspandeasca informatii despre aceste vedete, iar treptat miturile au inceput sa fie create. Zeii erau cunoscuti peste tot datorita statuilor si templelor numite dupa ei si sarbatorilor tinute in onoarea lor. Cu alte cuvinte, ei erau precum vedetele din ziua de azi si aveau o pro­movare foarte buna.

Vedeta prin sacrificiu

In viziunea lui Payne, vedetele de azi se aseamana cu martirii crestini, care stiau ca vor atrage multimile la executiile lor si de aceea isi acceptau moartea. Prin acest sacrificiu, ei reuseau sa obtina glorie si raspandirea mesajului religios. Chiar si caderea lui Britney Spears pare sa aiba un precedent in Antichitate prin mitul Iphi­ge­niei, care a fost sacrificata de ta­tal sau pentru ca navele grecesti sa poata naviga spre Troia. Atat povestea virginei din Antichitate, cat si cea a cantaretei pop din prezent arata ca oamenii au dorit intotdeauna sa fie com­plici la distrugerea lor, spune Payne.

Fara cale de mijloc

Intre celebritate si viata in ano­nimat a unui om obisnuit nu exista nici o cale de mijloc. Un erou este menit fie sa dispara atunci cand faima sa a atins apogeul, fie sa isi dezamageasca fanii. Un exemplu este eroul raz­bo­iului troian, Ahile, care a avut de ales intre o viata lunga ca un om obisnuit sau o existenta scurta, dar plina de glorie. Varianta aleasa de Ahile, celebritatea cu pretul vietii, este si preferata societatii moderne, capabila sa ridice o vedeta la statusul unui erou mitic dupa moartea sa. Ganditi-va la Mari­lyn Monroe, Kurt Cobain sau Heath Ledger. Desi viata unei celebritati are multe dezavantaje, cum ar fi pierderea intimitatii sau chiar o moarte precoce, oamenii au fost intotdeauna atrasi de obtinerea statutului de vedeta.

Acest feno­men se datoreaza, in primul rand, stilului de viata pe care starurile il au. In legenda lui Faust, doctorul accepta sa isi vanda sufletul diavolului, dar obtine in schimb 24 de ani in care fiecare dorinta ii este indeplinita. Iar in zilele noastre MTV le permite vede­telor care apar in emisiunile lor sa se distreze unde si cat vor ele. Desigur ca acest mod de viata nu este gratis, el are un pret: auto­dis­trugerea in fata camerei, de care postul de televiziune va profita din plin. Promisiunea imortalitatii este o alta tentatie, spune Payne. Chiar inainte de a muri, Iphi­genia ii spune mamei sale ca va deveni faimoasa din cauza ei. Iar Elvis Presley si Michael Jackson inca mai traiesc, datorita statutului pe care l-au obtinut in timpul vietii.